După ce mai multe localități moldovene au adoptat anul acesta declarații simbolice de „unire” cu România, președintele Igor Dodon și partidul său socialist, secondați întrucâtva și de comuniști, au pornit o contraofensivă de apărare a „statalității”. Acestei campanii pro-moldovene – dacă îi putem spune așa – i se alătură acum bașcanul găgăuz Irina Vlah. Ea a anunțat că în regiunea ei va avea loc la 24 februarie un „consiliu extins” al autorităților locale, la care se va cere instituțiilor statului să combată mai bine unionismul.
Your browser doesn’t support HTML5
Găgăuzia îl sprijină pe Igor Dodon în combaterea unionismului
Numărul localităţilor care au semnat până acum declaraţia de unire cu România a ajuns la 22, anunţă astăzi site-ul unui ziar ce simpatizează cu mişcarea unionistă şi e deţinut de familia actualului ministru al justiţiei de la Chişinău, Alexandru Tănase. Site-ul a publicat totodată şi o hartă a acestor localităţi.
În timp ce mediile cu politici editoriale similare ziarului Timpul promovează, într-o aparentă campanie, gestul simbolic ataşat marcării în acest an a centenarului unirii Basarabiei cu România, din 1918, controversele privind aceste declaraţii se înmulţesc şi ele.
Au existat mai întâi acuzaţii, din partea şefului statului, că aceste autorităţi locale ar atenta la suveranitate şi o încercare a acestuia de a convoca Consiliul Suprem de Securitate pe această temă. Au urmat o mulţime de contra-declaraţii ale unor consilieri locali, „pro-statalitate şi anti-unire” ce le condamnă pe cele „de unire”. Iar un fruntaş al partidului principal guvernamental, Marian Lupu, a declarat joia trecută în Parlament că motivul din care a apărut această dispută e că extremele politice, adică pro-ruşii şi pro-unioniştii, şi-ar face una alteia campanie electorală. În sfârşit, bașcanul găgăuz Irina Vlah a cerut convocarea unui „consiliu extins” pentru „apărarea statalității R.Moldova”.
Iar Andrei Vedutenko, purtătorul de cuvânt al guvernatoarei de la Comrat, ne-a explicat astăzi într-o intervenţie telefonică care sunt raţiunile acestei reuniuni:
„Noi vedem că evenimentele din anii 90 se repetă după acelaşi scenariu. Totodată, să nu răspundem la aceste provocări ale puterilor pro-unioniste tot nu e corect. Locuitorii Găgăuziei se consideră cetăţeni plenipotenţiari, se consideră patrioţi şi ei au dreptul la părere şi vor să şi-o exprime. Se prea poate că autorităţile locale care au semnat acele declaraţii nu au realizat ce consecinţe ar putea să existe. Dar acele puteri care stau în spate fără doar şi poate au scopul să provoace anumite procese. Probabil, acest val e favorabil pentru politicienii de dreapta. Dar cetăţenii găgăuzi nu iau parte la asta ca la un proces politic. Scopul este simplu: să-şi facă auzită părerea – că sunt statalişti şi că îşi văd viitorul în cadrul Moldovei independente.”
Analistul Igor Munteanu, director al IDIS Viitorul, critică însă decizia guvernatoarei de la Comrat:
„Se creează adesea impresia că conducerea autonomiei în mod deliberat încearcă să se implice în scandaluri şi campanii ideologice de partea forţelor ruseşti, încercând să-şi atribuie rolul de pivot ideologic al tuturor grupurilor minoritare din R. Moldova.
Aş avea o întrebare foarte simplă: nu ar fi trebuit ca întreaga populaţie a R. Moldova să facă acelaşi lucru, poate într-o manieră mai convingătoare atunci când Vladimir Cîssa, preşedintele Adunării Populare de la Comrat, semna cu Alexander Scherba, preşedintele Sovietului Suprem al nerecunoscute republici nistrene un tratat de colaborare şi parteneriat? Nimeni nu a împuternicit Adunarea Populară să semneze asemenea tratate cu regiunile secesioniste. Nimeni nu a fost judecat pentru asta la Curtea Constituţională. Cum nu a fost nici legitimitatea referendumului care a pus în circulaţie noţiunea de „statalitate amânată”, ceea ce nu este constituţional şi nu se include în nici o normă ce reglementează statutul regiunii. Legea din 1994 nu presupune niciun fel de statutut de statalitate amânată.
Respectiv sunt o grămadă de încălcări ale procedurilor, nemaivorbind de numeroasele forme de asistenţă din exterior din partea Federaţiei Ruse care nu sunt contabilizate de guvernul naţional. Trebuie să înţelegem în aceste condiţii că acest demers nu este nici patriotic, nici statalist, nici juridic circumscris legislaţiei R. Moldova, ci este un element din campania lansată de partidul socialiştilor care o să acutizeze atmosfera în ajun de campanie electorală.
Până în acest moment cetăţenii ruşi îmbracă în haine de epocă şi serbează bătălia de la Borodino. Un simbol, cu un episod istoric. Acelaşi lucru îl fac primarii care serbează simbolic un jubileu faţă de un eveniment întâmplat în 1918. Atât, nici mai mult, nici mai puţin. Respectiv e nevoie de mai multă îngăduinţă şi toleranţă din toate părţile, nu campanii asurzitoare, în care domină această logoree de statalitate pe care purtătorii de statalitate o surpă în fiecare zi. Este o reacţie neproporţională cu obiectivul pe care îl urmăreşte.”
Partidul Democrat de guvernământ domină actualmente Adunarea Populară de la Comrat, dar guvernatoarea Vlah simpatizează cu socialiștii președintelui Igor Dodon. Anunţând ședința plănuită pe 24 februarie, ea a criticat autoritățile centrale pentru că ar lupta cu o „falsă amenințare rusă”, dar ar tolera pe de altă parte „activitățile destructive ale lui Traian Băsescu”, fostul președinte român care face campanie pentru unire.