Din noul episod al seriei „Bătăliei pentru CSM” produsă de Europa Liberă, aflați cine dintre candidați a trebuit să explice transferuri de bani din străinătate și cine și-a dăruit apartamentul surorii.
Pe 2 august, se împlinesc trei luni de la prima ședință a noului CSM, care este compus din judecători, reprezentanți ai societății civile și membri din oficiu de la care se așteaptă că vor avea o contribuție majoră în asanarea sistemului de justiție. Pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, toți membrii CSM au fost supuși, înainte de a fi aleși, unei proceduri de verificare prealabilă a averilor și reputației profesionale cunoscută ca „pre-vetting”.
O comisie specială le-a verificat veniturile și cheltuielile din ultimii 15 ani. Din cei 23 de judecători și 12 reprezentanți ai societății civile (juriști non-judecători) care au candidat la funcții în CSM, doar cinci judecători și trei non-judecători au trecut cu bine de verificări în Comisia „pre-vetting”, iar CSM funcționează deocamdată în componență incompletă: lipsesc trei reprezentanți ai societății civile și doi judecători.
Potrivit legii, CSM care este principalul organ de autoadministrare a puterii judecătorești trebuie să fie format din 12 persoane: șase judecători și șase juriști non-judecători (pentru a se evita guvernarea corporatistă).
În perioada 14-21 iulie, Comisia „pre-vetting” a organizat audieri cu cei opt candidați din partea non-judecătorilor, care au participat la noul concurs pentru poziția de membri ai CSM. Comisia are cel puțin o lună pentru a decide dacă aceștia corespund criteriilor de integritate. Cei selectați vor trebui să fie în cele din urmă confirmați în cadrul unei ședințe a Parlamentului.
- Te-ar putea interesa și: În esență... | Veronica Mihailov-Moraru: vrem să facem o reformă a justiției calitativă, dar ea nu poate fi făcută peste noapte
Aliona Corcenco: a avut grijă de banii și de fiul surorii
Aliona Corcenco și-a luat licența de avocată în 1993, iar doi ani mai târziu devenea judecătoare. Ultima poziție pe care a deținut-o în sistemul judiciar a fost cea de vicepreședintă a Curții de Apel Bălți (între 2017 și 2021). În prezent, ea predă la filiala din Bălți a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași și, grație poziției actuale, poate candida la o funcție în CSM care revine non-judecătorilor, chiar dacă a activat vreme îndelungată ca judecătoare.
Comisia „pre-vetting” compusă din experți moldoveni și străini a audiat-o pe Corcenco la 14 iulie. La audierile care au durat aproximativ o oră, a fost supusă unui tir de întrebări despre transferurile de bani primite de la sora ei, aflată la muncă în străinătate. Conform informațiilor comisiei, Corcenco a deschis, în 2010, un cont bancar, pe care a transferat 10.000 de euro. Câteva luni mai târziu, ea a transferat acești bani pe contul surorii sale. Candidata a povestit că sora ei îi trimitea bani în numerar pentru a-i păstra în custodie, deoarece ea a lucrat ilegal în primii cinci ani și nu a putut veni în R. Moldova să depună banii în bancă.
„Îmi pare rău să recunosc, dar noi, în R. Moldova, avem acest analfabetism economico-fiscal, fiindcă mare parte a concetățenilor noștri plecați peste granițe folosesc servicii mai puțin legale pentru a trimite familiilor aceste daruri”, a spus Corcenco la audieri.
Ea nu a putut preciza câți bani câștiga sora ei, spunând că i se pare un „subiect delicat”. Candidata a putut doar să comunice că sora ei locuiește cu angajatorii și nu cheltuie bani pe chirie. De asemenea, ea a povestit că a avut grijă de fiul surorii sale, care a rămas în Moldova.
Potrivit estimărilor comisiei, în perioada 2010-2022, pe conturile bancare ale surorii candidatei au intrat aproximativ 175.000 de euro și aproximativ 390.000 de lei moldovenești. Conform declarațiilor făcute de Corcenco, de fapt, în contul surorii ei au intrat doar 20.000 de euro, iar diferența se explică printr-o serie de operațiuni tehnice efectuate de angajații băncii, după intrarea banilor. „Acesta este un rulaj bancar. În cont au fost 20.000”, a spus candidata, subliniind că, dacă sora ei ar fi avut 175.000 de euro, nu ar fi avut nevoie să lucreze în străinătate.
Veaceslav Guțan: nu și-a declarat împrumuturile
Veaceslav Guțan și-a început activitatea profesională ca polițist, în anul 1987. Între 2000 și 2004, a fost inspector principal în cadrul Direcției Misiuni Speciale a Ministerului Afacerilor Interne. Din 2004, predă la Academia de Poliție Ștefan cel Mare. În anii 2012, 2017 și 2019, Guțan a participat la concursurile pentru funcția de șef al Centrului Național Anticorupție, dar nu a fost niciodată selectat.
Audierea lui Guțan în Comisia „pre-vetting” la 14 iulie, a durat 23 de minute. Membrii comisiei au vrut să afle de ce candidatul nu a menționat în toate declarațiile sale de venit două împrumuturi, de 50 și 60 de mii de lei, dar și trei conturi bancare: cel pe care îi era transferat propriul salariul, cel pe care primea pensia soția candidatului și un alt cont folosit pentru a acoperi dobânzile la credite. Candidatul a explicat că nu a avut „nicio intenție de rea-credință”.
Guțan a spus că a lucrat în sistemul MAI timp de 36 de ani și că pe parcursul acestei perioade nu a fost implicat în nicio investigație penală sau disciplinară.
- Te-ar putea interesa și: R. Moldova a înregistrat progrese limitate în prevenirea corupției în rândul parlamentarilor, magistraților și procurorilor
Vitalie Sîli: a dăruit surorii un apartament
Vitalie Sîli a ocupat diferite funcții în Serviciul de Informații și Securitate (SIS) din 2000 până în 2023. Între 2019 și 2023, a fost rector al Institutului Național de Informații și Securitate „Bogdan, Întemeietorul Moldovei”, fondat de SIS.
Sîli a fost audiat de Comisia „pre-vetting” la 19 iulie, timp de 35 de minute. Comisia s-a interesat în legătură cu un împrumut de 12.000 de euro luat de Sîli de la sora sa în 2019 pentru a-și cumpăra o mașină, deși propriile sale venituri erau mai mari decât ale surorii.
Candidatul a explicat că, în 2019, intenționa să importe un automobil Lexus cu tracțiune hibridă. La momentul negocierii achiziției, în R. Moldova, se aplicau cote preferențiale pentru importul acestor automobile, însă spre sfârșitul anului aceste cote au fost anulate. Știind că mașina l-ar putea costa mai mult decât a prevăzut inițial, Sîli a luat împrumut de la sora sa și a restituit banii pe care nu i-a folosit.
Apoi, comisia a vrut să afle detalii cu privire la faptul că, în 2016, Sîli i-a dăruit surorii sale un apartament de 43 de metri pătrați, în Chișinău, pe care l-a cumpărat la un preț preferențial ca angajat al SIS.
Candidatul a explicat că banii pentru achiziționarea apartamentului i-au fost oferiți inițial de părinți. El a decis să-i ofere surorii locuința, deoarece aceasta locuia împreună cu soțul și cei doi copii ai lor într-un apartament cu o singură cameră, de 33 de metri pătrați. „Înțelegeți, că în 33 de metri pătrați, într-o odaie, patru persoane, era destul de complicat”, a spus Sîli.
La finalul audierilor, candidatul a spus că, după ce a trecut prin câteva etape de „pre-vetting”, a ajuns la concluzia că în R. Moldova există „un nivel scăzut de igienă a integrității”. A lăudat procedura de verificare a averilor și intereselor celor din justiția moldoveană și s-a pronunțat pentru „o reconceptualizare” a sistemului așa încât aceste să devină „credibil” pentru cetățenii moldoveni și investitorii străini.