Într-o eră devenită din ce în ce mai mult a dezinformării, a tentativelor de pervertire și de subordonare a jurnaliștilor, existența unor surse credibile de informații a devenit mai necesară ca niciodată. La Tîrgul de Carte de la Frankfurt, printre expozanți pavilionului în care au fost grupați, ca de obicei, editorii din partea răsăriteană a Europei și din fostul spațiu sovietic, s-a aflat și o instituție aparte, denumită Biblioteca Online Central și Est Europeană. Corespondentul nostru a stat de vorbă cu Bea Klotz, membră a echipei ce a creat și dezvoltat CEEOL.
CEEOL la Tîrgul de Carte de la Frankfurt
Între standurile cele mai interesante ca design ale pavilionului ce a găzduit editurile din spațiul european și fost sovietic s-a aflat unul, așezat puțin excentric, dar care atrăgea imediat atenția vizitatorului. Standul aparținea Bibliotecii Online Central și Est Europeană – cu abrevierea CEEOL – iar publicațiile și cărțile erau dispuse în valize vechi, pereții standului fiind împodobiți cu două sugestive vederi de anticariat, transformate la mărimea unui mare afiș. Pe unul din rafturile laterale mi-au atras atenția o serie de cărți poștale cu ilustrații de la Chișinău, fotografiate de Sașa Neroslavsky, și de la Belgrad de către Wolfgang Klotz. Cei doi, împreună cu Bea Klotz, cum am aflat imediat, formează echipa ce a inițiat CEEOL.
La Chișinău în 2009 (Carte poștală CEEOL)
Bea Klotz a avut amabilitatea de a ne acorda un interviu pentru Radio Europa Liberă și am început discuția noastră prin a o întreba care sînt originile Librăriei Online și cînd a fost fondată:
Bea Klotz: „Ideea a pornit cu ani în urmă de la Centrul cultural denumit „Palliata”, din Frankfurt, la care activau între alții, Wolfang Klotz, Gerd Könen, și la care aveau loc dezbateri politice, expoziții, reuniuni literare între 1989 și 2003. Datorită legăturilor făcute la aceea vreme cu dizidenți, cu intelectuali minunați, ne-am întrebat cum ar fi posibil să diseminăm toate acele reflecții, dezbateri, ce erau publicate în presa locală, în periodice lunare sau trimestriale, și cum să atingem o audiență dincolo de Germania. Deci Librăria Online Central și Est Europeană își are originile în acest Centru cultural și a fost fondată în 1999-2000.
Așa am demarat lucrurile pe acea vreme visînd să avem online vreo sută de publicații și să le oferim conținutul cititorilor din străinătate într-un format electronic.”
La standul CEEOL
Europa Liberă: Ascultătorul nostru, exceptînd specialiștii, nu este la curent cum funcționează această Librărie Online. Sună la prima vedere ca o bază de date...
Bea Klotz: „Așa și este. Este o bază de date cu caracteristici foarte speciale, anume că sîntem singurii în lume care pledăm, punem la dispoziție conținut, în limbile specifice din Centrul și Sud-Estul european - limbi denumite uneori „minore” - fiindcă pe această platformă, cititorul accesează articole sau publicații în limbile în care au fost tipărite, în românește, în lituaniană, în ungurește, în croată. Aș zice că sîntem unici în pledoaria noastră împotriva curentului care susține că ești „cineva” doar dacă publici în limba engleză.”
Europa Liberă: Deci, în mod concret cum funcționeză Librăria după ce te conectezi la ea?
Bea Klotz: „Poți crea un cont, cu o parolă și să intri în ea, pentru a face o cercetare. Sîntem axați pe științele umane. Primești deci rezultatul. Foarte multe periodice și cărți ebook sînt în acces liber, în urma deciziei editorului lor - fiindcă noi sîntem doar platforma de distribuire – iar o altă parte trebuie să plătești pentru a citi conținutul.
Lucrăm cu foarte multe Universități din lumea întreagă, care folosesc Librăria online ca un loc de depozitare subscriind la ea și oferind apoi publicațiile studenților și cercetătorilor lor preocupați de Europa Centrală și Estică, de studiile slavice, etc. Este minunat să realizezi că între San Francisco și Beijing, sau Stokholm și Tirana sînt o mulțime de oameni care folosesc Librăria Online.”
Europa Liberă: Cît de mare este numărul de periodice pe care îl puneți la dispoziție?
Bea Klotz: „În momentul de față lucrăm cu 1050 de editori, asta însemnînd un total de 2100 periodice. În plus am adăugat peste 5000 de e-books și scrieri ale profesorilor; conținutul nou al Librăriei este zilnic într-o creștere fantastică.”
Europa Liberă: Cum intrați în contact cu editorii, cu autorii? Căutînd sub R. Moldova am văzut că este un doar singur autor [prof. univ. Sergiu Mustețea] și colaboratorii săi...
Bea Klotz: „Este o problemă de atitudine în toate aceste țări cu care lucrăm. Este o chestiune de atitudine cu totul diferită, cît de serios, cît de repede reacționează oamenii - pozitiv sau negativ – în privința publicațiilor și conținutului electronic, a încrederii, fricii.
Chișinău 2009
Dacă este extrem de ușor să lucrezi cu editorii din Polonia, în schimb avem extrem de mari dificultăți cu Letonia sau cu Moldova. Acolo abia am început și încercăm să convingem editorii – editurile – că ar trebui să ni se unească și să folosească CEEOL, pentru diseminare, pentru vizibilitate, și că nu ar trebui să se teamă...
Avem o rețea de coordonatori excelenți pentru aproape toate țările, iar rolul lor este, pe de-o parte să evalueze noile intrări online propuse de editor, iar pe de altă parte să țină contactul zilnic cu ei, să-i sprijine dacă întîmpină probleme cu indexarea, sau să cerceteze să găsească noi publicații cu care ar fi interesant să cooperăm.”
Europa Liberă: Cum se petrec lucrurile cu România?...
Bea și Wolfgang la o dezbatere la standul României, 13 octombrie 2018
Bea Klotz: „În România lucrăm cu o companie denumită e-Information din București, avem o istorie îndelungată de cooperare – a aproape zece ani, aproximativ - iar un coleg dedicat de la e-Information ne ajută cu întreținerea site-ului de cooperare. Este o cooperare excelentă!”
Europa Liberă: Care este situația în Ungaria și așa-numita democrație iliberală a lui Viktor Orban?
Bea Klotz: „Problema este că un număr serios de reviste bune au dispărut și același lucru se petrece cu cărțile de calitate. Deci producția este din ce în ce mai redusă, iar editorii suferă din cauza situației politice, fiindcă finanțarea și sprijinul devine dependent de ceea ce publici. Am vea să vedem un număr mai mare de periodice incluse din Ungaria, dar este problematic. Pe de altă parte, adevărul este și că numărul de cititori în limba maghiară din afara țării nu este foarte mare. Este cu totul diferit decît în cazul polonezilor.
Dar îmi place ce fac de 20 de ani. Am început în Tirana, Sarajevo, Praga și am întîlnit un număr atît de mare de oameni inteligenți, minunați și de la acești oameni am învățat enorm de mult și le sînt recunoscătoare.”
Europa Liberă: Un ultim cuvînt despre echipa Dvoastră, am înțeles extrem de mică. Cum reușiți să întrețineți un site web atît de dezvoltat?
Bea Klotz: „Partea de IT a fost făcută în exterior, am găsit o companie să creeze baza de date așa cum am dorit-o. Pe de altă parte, e adevărat sîntem numai trei persoane, dar toți în întregime dedicați și trăind pentru acest proiect.
Altfel avem întregul sprijin al clienților noștri pentru programele de computer, pentru bazele de date, și ne-am optimizat activitatea să răspundem întrebărilor individuale, sau venind de la instituții. În plus coordonatorii de țară mențin contactul prin e-mail și telefon cu editorii, iar noi vorbim cu coordonatorii de țară aproape zilnic.
Este o provocare, dar într-un sens una frumoasă. Cred că trebuie să iubești ce faci, eu o iubesc, colegii mei la fel, cred că asta ne ține în viață și face diferența în comparație cu alții.”