Belarus desființează trei tabere de antrenament ale armatei ruse (imagini din satelit)

Desființarea taberei de corturi de la baza de antrenament Abuz-Liasnouski. În stânga este o fotografie făcută pe 6 iunie; în dreapta, pe 4 iulie.

Belarusul pare să demonteze taberele de corturi de pe teritoriul belarus folosite pentru antrenarea soldaților ruși, ceea ce ridică semne de întrebare dacă Moscova are nevoie de mai multe trupe pe front pentru a opri contraofensiva pe scară largă a Ucrainei.

Se pare că Belarusul demontează taberele de corturi de pe teritoriul belarus folosite pentru antrenarea soldaților ruși, un posibil semn că Moscova are nevoie de mai multe trupe pe front pentru a opri contraofensiva pe scară largă a Ucrainei.

Noile imagini din satelit obținute de Serviciul RFE/RL din Belarus arată dispariția peste noapte a zeci de corturi în trei locuri folosite recent ca terenuri de antrenament pentru luptătorii ruși mobilizați.

Imaginile au fost publicate pe fondul speculațiilor potrivit cărora Belarus ar putea construi o nouă bază pentru mercenarii grupului Wagner.

### Vezi și... ### Belarus pare să renoveze o garnizoană abandonată. Pentru cine?

După ce Ministerul rus al Apărării a anunțat în septembrie mobilizarea a până la 300 de mii de soldați, Moscova a început să trimită o parte din recruți în Belarus pentru a se antrena, din cauza lipsei de terenuri de antrenament disponibile în țară.

Începând din octombrie, mii de soldați ruși au făcut antrenamente cu echipamente grele în cele trei unități înainte de a fi trimiți să lupte în Ucraina.

La Abuz-Liasnouski, în vestul Belarusului, unde se antrenează forțele terestre, la 4 iulie mai rămăseseră doar aproximativ 15 corturi, față de 150 cât erau cu o lună înainte, arată imaginile de la Planet Labs. Tabăra de corturi putea găzdui aproximativ trei mii de soldați.

Lichidarea taberei de la Abuz-Lyasnouski, situată la aproximativ 160 de kilometri nord de granița ucraineană, a început nu mai devreme de 30 iunie, potrivit imaginilor din satelit.

Între timp, pe terenul de antrenament de la Lepel, în nordul Belarusului, mai rămăseseră pe 4 iulie doar câteva corturi. Cu câteva zile înainte, acolo erau 75 de corturi care puteau găzdui aproximativ 1500 de soldați.

Nu a mai rămas nimic nici în cea de-a treia tabără din Repișcia, în centrul Belarusului, unde se antrenau forțele de artilerie. La 3 iulie, pe acel teren de antrenament mai rămăseseră 30 de corturi.

Imaginile indică faptul că cele mai mari trei terenuri de antrenament din Belarus pentru Rusia au fost, în mare măsură, lichidate în câteva zile. În același timp, o nouă tabără mai mare decât cele trei la un loc a fost ridicată în satul Țel, nu departe de Repișcia.

Desființarea taberei de corturi de pe teritoriul terenului de antrenament Lepel. În stânga este o fotografie făcută pe 2 iulie; în dreapta, pe 4 iulie.

În Țel, localitate situată la 80 de kilometri sud-est de capitala Minsk, Belarus a construit 303 corturi care pot găzdui până la 15 mii de soldați.

Imaginile din satelitarată că lucrările la tabăra din Țel au prins avânt la câteva zile după ce conducătorul autoritar al Belarusului, Aleksandr Lukașenko, a anunțat că e de acord să permită mercenarilor din grupul Wagner să se stabilească pe teritoriul țării sale, în urma unei revolte eșuate. Cu toate acestea, Lukașenko a declarat pe 5 iulie că nici Evgheni Prigojin, liderul Wagner, nici luptătorii săi nu se află, în prezent, în Belarus.

Mikhailo Samus, director al New Geopolitics Research Network, a declarat că este prea devreme pentru a spune dacă desființarea taberelor indică finalul pregătirii mobilizaților ruși în Belarus.

El crede că este posibil ca Moscova să fi reușit să își extindă capacitatea de antrenament în interiorul Rusiei și să nu mai aibă nevoie de terenurile din Belarus. Cu toate acestea, Samus nu a exclus faptul că Rusia ar putea pur și simplu să aibă nevoie acum de toate trupele sale disponibile pe front pentru a opri contraofensiva ucraineană.

„Totul depinde acum de situația de pe front. Dacă armata ucraineană își continuă cu succes acțiunile de contraofensivă, atunci este posibil ca Rusia pur și simplu să nu aibă suficiente resurse pentru a transfera noi militari în Belarus. Rușii vor arunca toate rezervele pentru a împiedica o străpungere a frontului”, a declarat el pentru RFE/RL.

Pe de altă parte, dacă armata ucraineană se împotmolește, atunci Rusia ar putea mai apoi să mute oameni înapoi în Belarus și să lanseze o invazie a Ucrainei dinspre nord, a spus Samus.

Desființarea taberei de corturi de pe teritoriul terenului de antrenament Repishcha. În stânga este o fotografie făcută pe 2 iulie; în dreapta, pe 4 iulie.

Rusia a folosit Belarusul ca rampă de lansare pentru invazia din 2022 a Ucrainei. Mulți dintre cei 30 de mii de soldați ruși staționați în Belarus au năvălit peste graniță în Ucraina, doar pentru a fi respinși.

Reapariția militarilor ruși în Belarus, în octombrie 2022, în urma mobilizării, i-a făcut pe mulți să se îngrijoreze că Moscova s-ar putea pregăti din nou să invadeze din nord.

Cu toate acestea, experții au declarat la acea vreme că Rusia ar avea nevoie de nu mai puțin de 30 de mii de soldați pentru a ataca din nou din Belarus. La apogeu, numărul soldaților ruși mobilizați în Belarus a fost de aproximativ 11 mii.

Unii experți au speculat că este posibil ca Rusia să fi mutat trupe în Belarus pentru a se antrena, cu scopul de a distrage atenția Ucrainei de la contraofensiva sa de toamnă, care a avut succes și în care a recâștigat unele teritorii în nord-est și sud.

La 5 iulie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a organizat o reuniune pentru a discuta despre consolidarea apărării națiunii în nord, inclusiv de-a lungul graniței cu Belarus. Oficialii ucraineni susți8n că numărul de militari ruși din Belarus a crescut în ultima lună de la o mie, la 3-5000. Acest lucru ar putea fi legat de exercițiile comune care urmează să aibă loc mai târziu, în acest an.

Rusia și Belarus au declarat că intenționează să organizeze cinci exerciții militare în Belarus în toamnă, în cadrul Organizației Tratatului de Securitate Colectivă condusă de Moscova, din care mai fac parte Armenia, Kazahstan, Kârgâzstan și Tadjikistan.