Ziarele The New York Times și The Washington Post, agențiile de presă Reuters și AP anunță hotărârea președintelui Biden de a permite Ucrainei să folosească rachete cu rază lungă de acțiune contra unor ținte din Rusia, citând surse apropiate cercurilor de decizie.
Totuși, până duminică, 17 noiembrie, la ora 20:30, ora R. Moldova, la când publicăm acest text, Casa Albă nu confirmase informația până la acel moment.
De asemenea, RFE/RL a trimis o cerere la Casă Albă pentru a comenta informațiile, dar nu primise niciun răspuns până la momentul publicării știrii. Consiliul Consiliul Național de Securitate (NSC) nu a dorit să comenteze.
Decizia de a permite folosirea rachetelor cu rază lungă de acțiune contra unor ținte rusești ar reprezenta o schimbare majoră în politica Statelor Unite. Kievul a solicitat îndelung Washingtonului să permită astfel de acțiuni, inclusiv în timpul vizitei președintelui Zelenski în Statele Unite, de luna trecută.
Citată de propriile surse, Reuters notează că Ucraina intenționează să efectueze primul dintre aceste atacuri cu rază lungă de acțiune în următoarele câteva zile, dar nu a dezvăluit detalii.
AFP publică, de asemenea, informația potrivit căreia președintele american Joe Biden a autorizat Ucraina să folosească rachete americane cu rază lungă de acțiune împotriva țintelor militare din interiorul Rusiei, citând un oficial american sub protecția anonimatului.
Bombardamentele rusești din ultima perioadă, pe lângă avansul pe frontul de est, au afectat puternic infrastructura energetică a țării, cu urmări deosebit de grave asupra civililor în timpul iernii.
Ucraina ar utiliza probabil rachete ATACMS - care au o rază de acțiune de până la 300 de kilometri - precizează Reuters, citând trei surse apropiate chestiunii.
În cazul în care va fi confirmată și asumată, mutarea categorică în sprijinul Ucrainei a administrației Joe Biden ar veni cu numai două luni înainte ca președintele ales Donald Trump să-și preia mandatul, pe 20 ianuarie 2025.
Luni, 11 noiembrie, președintele Volodimir Zelenski a cerut din nou undă verde din partea Statelor Unite ca armata ucraineană să folosească armele americane pentru a lovi ținte militare din interiorul Rusiei.
Ridicarea interdicției ar fi și o reacție după desfășurarea de către Rusia a câtorva mii de soldați nord-coreeni, în încercarea de a-și completa propriile forțe, o evoluție care a alarmat liderii de la Washington și Kiev.
Pe de altă parte, informațiile de la Washington, publicate de NYT și Reuters, încheie o săptămână plină de luări de poziție legate de evoluția războiului din Ucraina.
Cancelarul german Olaf Scholz a avut o convorbire lungă cu președintele Vladimir Putin în această privință. Scholz a fost criticat pentru această convorbire, în care au fost invocate inclusiv negocieri de pace. Cancelarul a reacționat duminică, 17 noiembrie, și a reafirmat sprijinul neclintit al Germaniei pentru Ucraina, asigurând că nicio decizie cu privire la încheierea războiului pornit de Rusia nu va fi luată fără acordul Kievului.
„Ucraina poate conta pe noi”, acest „principiu este cel care prevalează şi nicio decizie nu va fi luată peste capul Ucrainei”, a declarat cancelarul în aeroportul de la Berlin, înainte de a pleca spre summitul G20 de la Rio de Janeiro, care are loc în perioada 18-19 noiembrie 2024.
În luna septembrie 2024, Rusia a amenințat cu „un răspuns adecvat” în cazul în care Statele Unite vor permite Ucrainei să lovească Rusia cu rachete ATACMS, care au o rază lungă de acțiune.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat pe 11 septembrie că Moscova ar avea un răspuns „potrivit” dacă s-ar întâmpla asta.
„La toate aceste acțiuni, SMO (operațiunea militară specială) este răspunsul”, a spus Peskov, folosind termenul preferat de Kremlin pentru conflictul din Ucraina, a transmis atunci Reuters.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te