Președintele american Joe Biden și președintele rus Vladimir Putin au vorbit telefonic pentru a doua oară în această lună, pe fondul tensiunilor create de masarea neobișnuită de trupe rusești în apropierea graniței cu Ucraina și a cererilor Kremlinului de garanții de securitate ample din partea NATO.
Biden l-a avertizat pe președintele rus că NATO ar putea disloca noi trupe în țările din Europa de est dacă Rusia atacă Ucraina, o mișcare care ar avea consecințe „grave și serioase”. Putin, pe de altă parte, a avertizat că „impunerea de noi sancțiuni” ar putea duce la ruperea relațiilor dintre Rusia și Statele Unite.
În timpul convorbirii de 50 de minute din 30 decembrie, cerută de Putin, președintele american Joe Biden și-a exprimat însă sprijinul pentru reducerea tensiunilor pe cale diplomatică, a spus Casa Albă.
Apelul telefonic a venit în timp ce oficialii americani și ruși se pregătesc să se întâlnească pe 10 ianuarie la Geneva pentru a discuta despre controlul armelor și cererile de securitate ale Rusiei.
Reuniunea de la Geneva va fi urmată de discuții separate între Rusia și NATO pe 12 ianuarie, în timp ce Rusia și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), care include Statele Unite și aliații europeni, se vor întâlni pe 13 ianuarie.
Președintele american Joe Biden în cursul discuției telefonice cu Vladimir Putin, Delaware, SUA, 30 decembrie 2021.
„Președintele Biden și-a exprimat sprijinul pentru procesul diplomatic care va începe anul viitor cu dialogul bilateral de stabilitate strategică, din cadrul Consiliului NATO-Rusia și al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa”, a spus Casa Albă. „Președintele Biden a reiterat că aceste discuții pot duce la progrese substanțiale mai degrabă într-un climat de reducere a tensiunilor regionale, decât de escaladare” se mai arată în declarația Casei Albe.
Potrivit Kremlinului, Vladimir Putin l-a avertizat pe Biden că impunerea de noi sancțiuni ar fi o „greșeală enormă” care ar putea duce la ruperea relațiilor dintre Rusia și Statele Unite.
Președintele rus Vladimir Putin, Moscova, 30 decembrie 2021.
Dar consilierul de la Kremlin, Yuri Ușakov, a spus că Rusia este mulțumită de conversația telefonică de joi și de perspectivele oferite de viitoarele negocieri, care -potrivit lui – se vor concentra pe garanțiile de securitate cerute de Moscova din partea Occidentului.
La începutul acestei luni, Kremlinul a emis public o listă de cereri care include garanții juridice că NATO nu va continua extinderea spre est, în primul rând în Ucraina și Georgia – două republici din fostul spațiu sovietic care și-au exprimat oficial dorința de a adera la NATO și Uniunea Europeană.
Ascultă: „Cui îi este frică de NATO?” - un nou episod în fiecare marți.
Moscova dorește, de asemenea, ca NATO să oprească exercițiile militare în apropierea granițelor sale și să renunțe la amplasarea de noi echipamente militare în Europa Centrală și de Est.
Administrația Biden a spus că unele dintre cererile Rusiei sunt „inacceptabile”, rămânând ferm pe poziția că țări precum Ucraina au dreptul de a-și alege singure politica externă și de securitate.
Oficialii americani declară însă că ar putea fi negociate alte cereri ale Moscovei, care se încadrează în agenda privind control armamentului dintre Washington și Moscova.
John Herbst, fostul ambasador al Statelor Unite în Ucraina, a apreciat că Putin a cerut discuția telefonică de joi, 30 decembrie, pentru a „profita de momentul prielnic” creat de întrevederea virtuală cu Biden de la începutul lunii decembrie.
Putin „crede că mai poate obține din partea nostră una sau două concesii” a spus Herbst, adăugând că simplul fapt că discuția de joi, cerut de Putin, a avut loc este văzut la Moscova drept o „astfel de concesie”.
Rusia a masat peste 90 de mii de militari în apropierea graniței cu Ucraina, ceea ce a alimentat speculațiile că ar intenționa să invadeze țara vecină dar Moscova respinge aceste speculații, susținând că este vorba de manevre militare legitime, pe care le organizează pe teritoriul său. Mai mult, pune vina pe NATO și Ucraina care și-ar fi intensificat activitatea la granița cu Rusia, punând presiuni asupra Moscovei.
În opinia fostului ambasador american la Kiev, Rusia nu intenționează să intre cu trupe în Ucraina, dar folosește manevrele ca instrument de presiune asupra Statelor Unite și aliaților europeni.
„Cred că Putin folosește acest moment de criză, pe care l-a creat singur, pentru a testa dacă Statele Unite, sau Franța, sau Germania nu sunt dispuse să facă anumite concesii în cadrul negocierilor de la Minsk privind estul Ucrainei” a mai declarat Herbs, care acum este analist la Consiliul Atlantic din Washington.
Manevrele militare ale Rusiei la granița cu Ucraina au provocat o avalanșă de consultări transatlantice, administrația Biden încercând să organizeze un front comun cu aliații europeni, inclusiv Ucraina. Mai ales să obțină sprijinul europenilor pentru impunerea unor sancțiuni economice fără precedent dacă Rusia ar ataca Ucraina.
Administrația americană a subliniat în repetate rânduri că nu va negocia probleme de securitate regională fără asentimentul Ucrainei și al aliaților europeni.