„Viața bate filmul” și se pare că în situația politică actuală din Republica Moldova este mai adevărat ca oricând. La acest hotar dintre ani, Valentina Ursu a încercat să facă bilanțul 2019 și a discutat în ajun cu actorul și regizorul Boris Cremene despre așteptările cetățenilor de la anul viitor.
Your browser doesn’t support HTML5
Europa Liberă: La acest hotar dintre ani, vom încerca să facem bilanțul lui 2019. Să vorbim și despre ce așteptări au cetățenii Republicii Moldova de la anul care bate la ușă, 2020. Dvs. găsiți mai multe asemănări sau deosebiri între ceea ce se face pe scena teatrală și scena politică din Republica Moldova?
Boris Cremene: „De fapt, teatrul este oglinda societății, pentru că ne uităm la teatru și vedem în ce țară trăim. Dar să știți că eu sunt part-time în Moldova, așa că poate unele detalii îmi scapă.”
Europa Liberă: Ce ați observat că s-a întâmplat în acest an?
Eu aș numi proiectul acesta de deoligarhizare a țării reoligarhizare a țării.”
Boris Cremene: „Eu am acceptat această mare speranță, dar am și așteptat țeapa, de fapt, pentru că nu poți să intri într-o uniune cu acest președinte de țară fără să ai planul B pregătit. Nu poți!”
Europa Liberă: Vă referiți la acea majoritate parlamentară care s-a constituit în vară PSRM-ACUM?
Boris Cremene: „La acea majoritate parlamentară care s-a apucat să facă ordine în țară. Asta a fost speranța tuturor, dar eu am așteptat decepția, eu m-am așteptat la această decepție, m-am așteptat la acest final trist.”
Europa Liberă: Unii spun că s-a răsuflat ușor după plecarea lui Vladimir Plahotniuc, el fiind considerat deseori răul cel mai mare în Republica Moldova. Dvs. ați răsuflat ușor?
Boris Cremene: „Eu n-am simțit nici prezența, nici dispariția lui, de fapt, pentru că nu Plahotniuc a făcut sistemul. Sistemul a existat, Plahotniuc l-a alimentat, pur și simplu. Dar dispariția lui cred că a slăbit niște sfori, lumea s-a regrupat, au înțeles că au scăpat de cineva și trebuie să se regrupeze în jurul altcuiva. Eu aș numi proiectul acesta de deoligarhizare a țării reoligarhizare a țării.”
Europa Liberă: Adică?
Boris Cremene: „Adică a venit altcineva în locul lui.”
Europa Liberă: Se face un transfer de putere din mâna unuia în mâna altuia?
Boris Cremene: „Exact! Problema noastră și când zic a noastră mă refer la faptul că noi știm să facem sport individual, dar în echipă pierdem totdeauna.”
Europa Liberă: Dar, în general, cum a reușit Vladimir Plahotniuc să alimenteze sistemul și să coopteze atâta lume? Unii spun că chiar în echipa lui au ajuns tineri inteligenți, cărturari.
Boris Cremene: „Cred că cei mai buni. Vulnerabilitatea asta față de bani este foarte subțirică. El a demonstrat că prin bani se reușește totul absolut. Există o perioadă bună de probă și cifrele dau peste cap totul.”
Europa Liberă: Ceea ce a demonstrat el, cum a fost văzut de cetățeanul de la firul ierbii?
Boris Cremene: „Eu n-am avut nici în clin, nici în mânecă cu sistemul lui, adică eu mi-am trăit viața pe cont propriu, dar m-am ciocnit de foarte multe decepții umane, deci oameni care s-au convertit peste noapte. Nu vreau să spun nume, dar un ziarist pe care l-am respectat foarte mult și n-am înțeles – saltul acesta peste cap la bătrânețe ce o să-ți dea: banii? Banii nu-ți mai dau nimic la bătrânețe, dacă n-ai făcut bani în tinerețe, la bătrânețe nu-ți servesc la nimic. Și foarte multă lume s-a compromis. El a creat un mecanism de groază sau de momeală.”
Europa Liberă: Și astăzi, direcția pe care se îndreaptă Republica Moldova care e?
Your browser doesn’t support HTML5
Boris Cremene: „Direcția e foarte confuză, pentru că toată lumea și-a mutat speranța pe anul viitor, pe anul 2020, la prezidențiale, dar nu văd, chiar dacă o să câștige Maia Sandu, nu văd cum am câștiga printr-un președinte cu un parlament deja clar. Maia Sandu, chiar dacă câștigă prezidențialele, va fi pe postul lui Dodon, suspendată în orice moment. Adică, un președinte trebuie să aibă și un fundal politic. Dacă nu are o susținere politică parlamentară, el nu are nicio putere.”
Europa Liberă: Dar până la urmă, cine trebuie să decidă pe ce drum trebuie să meargă Republica Moldova?
Boris Cremene: „Eu aș schimba Legea electorală. La o anumită vârstă n-aș mai permite ca lumea să voteze.”
Europa Liberă: Ați îngrădi democrația...
Boris Cremene: „Democrația e bună, dar, cum spunea Țuțea, are o mare hibă – n-are criteriul valoric. Eu aș implementa criteriul valoric în democrație, pentru că fără asta, cum spunea și Umberto Eco: „Ce înseamnă democrație? Și acela care după două beri într-un pub abia spune un banc, acela tot îi postaș, îi tot pe o linie cu cel care a primit Premiul Nobel”. Aici trebuie să delimităm lucrurile.”
Europa Liberă: Totuși, cine trebuie să hotărască direcția pe care trebuie să meargă statul Republica Moldova, iată, în ajunul celor 30 de ani de independență?
Boris Cremene: „Păi dacă zicem de democrație, cred că electoratul, dacă a mai rămas electorat în țara asta.”
Europa Liberă: Și Boris Cremene a avut șederi mai lungi peste hotare, a văzut viața cetățenilor din Republica Moldova care au ales străinătatea. Sunt două Moldove paralele – cei plecați și cei rămași?
Moldova nu mai este aici, Moldova îi în partea cealaltă. Moldova îi plecată.
Boris Cremene: „Aș înclina să spun că Moldova nu mai este aici, Moldova îi în partea cealaltă. Moldova îi plecată. Moldova nu mai este aici, nu mai cred că populația din țara asta care-i stabilită aici mai are vreun interes în afara consumerismului, adică: mâncat bine, băut bine, mașini luxoase, vile – acesta este idealul. Deci, burta plină este idealul moldoveanului. ”
Europa Liberă: Moldovenii din străinătate se deosebesc de cetățenii rămași acasă?
Boris Cremene: „Bine, sunt cazuri diferite. Sunt oameni care s-au integrat imediat, nici nu-i recunoști, absolut, dar sunt oameni care după 30 de ani nici nu știu limba, adică au trăit traseul acesta foarte mic - job-casă, atâta le-a fost de ajuns.”
Europa Liberă: Ar putea o parte din cei plecați să revină în Republica Moldova?
Boris Cremene: „Eu cred că ar fi o soluție.”
Europa Liberă: Dar nu se prea grăbesc cei din străinătate să revină.
Boris Cremene: „Păi, mulți s-au încurcat în credite, mulți și-au cumpărat case acolo, mulți deja au nepoți acolo. Astă-vară lucram la filmul „Tunete”, filmam într-un sat și am surprins o bunică cu trei nepoți, care vorbeau limbi diferite, nu se mai înțelegeau între ei și vorbeau prin semne. Deci, cam acesta este Turnul Babel.”
Europa Liberă: Exodul trebuie văzut și cu plusuri, și cu minusuri sau cum e?
Boris Cremene: „Exodul ne aduce un refresh de cultură și un refresh financiar, fiindcă fără exod noi am fi falimentat demult.”
Europa Liberă: Adică, dacă nu ar fi venit acele remitențe de la cei plecați?
Boris Cremene: „Păi, imaginați-vă fără 40 de milioane sau 50 de milioane de dolari pe lună ce ar fi bugetul Republicii Moldova. Câți oameni nu lucrează, pur și simplu fac un drum la Western Union pe lună și asta este viața lor.”
Europa Liberă: Adică în baza banilor primiți de la copii, de la rude își întrețin existența?
Boris Cremene: „Da, exact, în baza remitențelor! Sunt foarte mulți robi care alimentează copiii care nu fac nimic în Republica Moldova.”
Europa Liberă: Și care alte fațete ale migrației trebuie remarcate?
Suntem oameni liberi și trebuie să ne găsim locul, acolo unde ne e bine.”
Boris Cremene: „Migrația întotdeauna a fost. Mulți s-au dus și au revenit, și au făcut afaceri de succes; mulți au devenit somități. În America, de exemplu, sunt foarte mulți moldoveni care sunt la un nivel financiar foarte înalt, foarte înalt. Migrația este o chestie normală, că nimeni nu ne-a stabilit hotarele în lumea asta. Suntem oameni liberi și trebuie să ne găsim locul, acolo unde ne e bine.”
Europa Liberă: Boris Cremene cum îi vorbește unui străin despre Republica Moldova? Ce îi vorbește?
Boris Cremene: „Eu le vorbesc cu drag despre vinurile noastre, despre tradițiile noastre, despre arta noastră, despre muzica noastră. Din păcate, altceva nu prea am ce să le spun. Nu pot să le garantez un sistem de medicină perfect sau un sistem de învățământ foarte bun, n-am prin ce-i atrage, dar am făcut acum un proiect cu o nemțoaică, care a venit de la Berlin pentru un workshop de mișcare scenică și ea a descoperit exotismul Moldovei. Am dus-o la Orheiul Vechi, la Asconi Winery, am dus-o la restaurantul acesta care pentru mine e genial – Epoca de piatră – din peșteră. Aceste trei zile ei i-a fost foarte interesant în Moldova.”
Europa Liberă: Unii se întreabă, de ce străinul reușește să descopere lucruri frumoase în Republica Moldova, iar băștinașii ori se fac că nu le văd, ori chiar nu le observă?
Boris Cremene: „Eu cred că noi avem ochiul mâzgălit. Eu, de exemplu, am cunoscut mai mult de 50 de țări și nu mi-am cunoscut țara mea. Mi s-a făcut rușine într-o bună zi și am venit acasă, și m-am pornit de la Duruitoarea Veche să fac popasuri. Și am descoperit că avem foarte multe lucruri și un potențial extraordinar de mare pentru turismul rural, de exemplu, sau pentru gastroturism, pentru că noi mai avem totuși niște produse bio, naturale, fără să le creștem în mod special, ele cresc așa, de la natură.”
Europa Liberă: Deseori când discut cu simplul cetățean, el deplânge situația precară în care s-a pomenit Republica Moldova și scoate în prim-plan lipsa unui lider național sau cel mai des se întreabă de ce în aceste trei decenii întârzie să apară o elită politică în Republica Moldova. 30 de ani e puțin?
„30 de ani pentru un stat e foarte puțin. Republica Moldova nu are tradiții de stat, în primul rând.
Boris Cremene: „30 de ani pentru un stat e foarte puțin. Republica Moldova nu are tradiții de stat, în primul rând. Deci, elitele au fost distruse până la război. Practic, noi suntem descendenții proletariatului și ai țăranilor. Noi nu avem cum să formăm o elită peste noapte. Noi am avut o acumulare de ceea ce numim noi „cel mai bun” în Guvernul Filat, la început, atunci s-au adunat, într-adevăr, cei mai buni.”
Europa Liberă: Și astăzi se poate aduna un grup de persoane care ar insufla încredere în rândul cetățenilor, pentru că despre clasa politică nu se vorbește tocmai de bine în Republica Moldova?
Acum există segmentul proeuropean și unionist. Aici se dă bătălia.
Boris Cremene: „Nu cred! Aripa stângă e foarte compromisă și primitivă, foarte primitivă, dar mai are electorat, oameni nostalgici, care cred că timpurile se vor întoarce. Viața nu vine înapoi niciodată, viața se cheltuie și nu se regenerează niciodată. Acum există segmentul proeuropean și unionist. Aici se dă bătălia și aici este marea mea decepție, pentru că sunt două forțe care trebuie să se unească urgent și să identifice un lider adevărat.”
Europa Liberă: Când e vorba despre un lider adevărat, apare rânza moldoveanului, orgoliile, frustrările...
Boris Cremene: „Da, pentru că m-am gândit foarte mult să studiez la modul chimic ce se întâmplă cu omul când el este sus, când îi deschide ușa apartamentului bodyguardul și îl plasează în mașină, și-l duc la avion, și-l duc la Bruxelles. Ce se întâmplă în capul omului, de fapt? Aici pierdem omul.”
Europa Liberă: Și ați găsit răspunsul?
Boris Cremene: „Am găsit un răspuns cumva... poate nu e potrivit, dar atunci când omul vine la putere, el face abstracție de toți acei care l-au ajutat să ajungă acolo. Deci, el trebuie să înțeleagă că are nevoie de o echipă care îl învață să se îmbrace, să vorbească, să se comporte public. Omul care ajunge acolo zice: „Gata! Nu mai am nevoie de nimeni”. Și atunci, el cade foarte ușor.”
Europa Liberă: Cum se înțelege în Republica Moldova noțiunea de avere?
Boris Cremene: „Of! Păi nu știu... Oamenii care au făcut averi mari cred că au furat, în primul rând, pentru că noi am părăsit URSS-ul toți egali, toți cu un salariu de 200 de ruble și cumva unii s-au pomenit înstăriți, nici n-au visat marii milionari ai lumii să facă atât de repede averi și alții au rămas cum au rămas, nu s-au descurcat.”
Europa Liberă: Dar deseori se spune că cea mai de preț avere este averea spirituală, iar Boris Cremene cu multe ocazii accentuează că în Republica Moldova cultura și educația sunt la pământ.
Boris Cremene: „Pe asta trebuie să punem accent, dar educație îi sperie pe politicieni, pentru că nimeni nu-și dorește să aibă un electorat deștept, toți își doresc un electorat sărac, la pământ, care vibrează la un kilogram de orez.”
Europa Liberă: Dar electoratul trebuie să vină și din sufletul, și din rațiunea lui ce vrea el să se întâmple în casa lui, în strada lui, în localitatea lui, în țara lui?
Boris Cremene: „Știți? Mie mi se pare că, de fapt, procedura asta de vot este un fel de joc de moment al omului, pentru că omul cum se duce la un meci de fotbal și are această emoție, are acest drive și a doua zi el uită. El nu mai trăiește cu exercițiul sportului mai departe, el trăiește cu problemele lui, cu facturile lui, cu necazurile lui; el uită de asta. Într-o zi mi-a venit așa, o idee năstrușnică, că, de fapt, sistemele politice s-au perimat, trebuie schimbat ceva, trebuie inventat ceva nou, nu știu.”
Europa Liberă: Noul acesta, schimbarea trebuie să fie plasată doar în ograda politicienilor sau trebuie totuși să vină și de jos?
Boris Cremene: „Noul trebuie să vină de jos, pentru că josul formează elita. Ceea ce avem astăzi la putere este alegerea noastră, chiar dacă ne-au manipulat, este alegerea noastră.”
Europa Liberă: Și ce poate să aducă, ce trebuie să aducă 2020 în casele, în mințile cetățenilor Republicii Moldova? Am vorbit la început că va fi un an electoral, pentru că urmează să fie ales șeful statului. Dar pe ce ar trebui să pună accent cetățeanul?
„Cetățeanul cu discernământ sau politicianul cu discernământ trebuie să înțeleagă că noi avem numai o soluție – Unirea cu România.
Boris Cremene: „Cetățeanul cu discernământ sau politicianul cu discernământ trebuie să înțeleagă că noi avem numai o soluție – Unirea cu România. Este unica soluție viabilă și posibilă ca să ieșim din balastul acesta, în care de 30 de ani ne tot înglodăm și tot nu ieșim din mizerie.”
Europa Liberă: Societatea e profund divizată, foarte mulți ar putea să vă reproșeze că cel care vrea Unirea cu România să treacă Prutul. Știți că în Republica Moldova frazele acestea sunt de mulți ani sonorizate?
Boris Cremene: „Sunt niște slogane învechite. Procentul unioniștilor a crescut foarte mult. Eu cunosc foarte mulți ruși care au înțeles că Rusia e departe, că Europa e aproape. Uitați-vă la Dutt care a luat un om din Magadan, care era prostit despre adevărul european, și l-a dus prin Spania și Portugalia. Omul acela s-a schimbat într-o oră de emisiune, a rămas șocat. Deci, rușii care sunt foarte activi și călătoresc înțeleg ce înseamnă Europa. Noi avem balastul acesta de moldovenism, care pentru mine nu există, este o poreclă, dacă vreți, moldovean. Trebuie șlefuit.”
Europa Liberă: Există regiunea de sud, UTA Gagauz-Yeri, unde percepțiile cetățenilor sunt într-un fel, există regiunea separatistă transnistreană, unde iarăși mentalitățile sunt altele. Atunci când ziceți Dvs. că ar putea să fie salvarea Unirea, ei nu gândesc la fel ca Dvs.
Boris Cremene: „Trebuie să avem o diplomație foarte puternică și să-i convingem, să-i scoatem dintr-o doctrină rusească, trebuie să le demonstrăm... Omul doar cum e? Îi dai o bucățică de zahăr și el zice: „Da, îmi place, e bun, merg cu tine”. Noi încă n-am făcut lucrul acesta. În privința Transnistriei, eu aș renunța la ea. Aș renunța!”
Europa Liberă: Nu ar fi diplomatic.
Boris Cremene: „De ce nu ar fi diplomatic?”
Europa Liberă: Pământul nu se cedează.
Boris Cremene: „Mie mi se pare că Transnistria este o groapă convenabilă, prin care se spală foarte mulți bani. Deci, Transnistria este o groapă convenabilă pentru ambele părți.”
Europa Liberă: Ambele părți fiind Tiraspolul și Chișinăul?
Boris Cremene: „Sigur că da. Și Moscova. Este foarte convenabilă treaba asta, le vine bine la toți și nu există soluții. Eu am zis că drogurile nu ar fi suportate de marile puteri, într-o zi ele ar dispărea, doar să existe dorință adevărată. Transnistria nu este o problemă, de fapt, este o problemă artificială, ținută special pentru niște interese financiare.”
Europa Liberă: Treceți Nistrul?
Transnistria este o zonă goală, lumea-i plecată de acolo.
Boris Cremene: „Da! Transnistria este o zonă goală, lumea-i plecată de acolo. Eu am fost în juriu și am fost la Teatrul din Tiraspol la două spectacole și am intrat într-un magazin „Kvint” și s-a speriat vânzătoarea, că nu mai văzuse cumpărători de-o săptămână. Orașul este pustiu, este o zonă. Mă uitam la transportul public și dacă vedeam doi-trei oameni în microbuze, atât. Foarte mulți vin aici, foarte mulți merg în Europa deja. Am fost la Dubăsari și este același lucru. Da, e foarte curat. Orașul foarte curat înseamnă un oraș pustiu, înseamnă cu nu are cine face gunoaie; în orașele mari gunoierii au de muncă, acestea sunt curate, pentru că nu merg oamenii.”
Europa Liberă: La începutul discuției vă solicitam să găsiți asemănări sau deosebiri între ceea ce se întâmplă pe scena teatrală și pe scena politică. Acum vreau să vă întreb, ce spectacol se joacă pe scena politică a Republicii Moldova?
Boris Cremene: „Păi pe scena politică se joacă așteptarea, deocamdată...”
Europa Liberă: Sau „O scrisoare pierdută”?
Boris Cremene: „Da, „noi cu cine votăm?”. Există guvernul acesta, nici nu se simte că avem un guvern. Cel puțin, când era Guvernul Maiei Sandu, informația era accesibilă, puteai să asiști la o ședință de guvern și să vezi ce se întâmplă în țară. Eu am avut neatenția să pun televizorul mai deunăzi-seară când am ajuns la Chișinău și vorbea un ministru. M-am îngrozit. Dle, dacă acesta vorbește așa, ce reforme va face omul acesta?! Un limbaj de care nici în stradă nu mai aud.”
Europa Liberă: Așteptându-l pe Godot?
Boris Cremene: „Noi îl așteptăm deja de mai mult de 30 de ani. Sper să vină într-o bună zi, dar nu prea cred. Godot este dincolo de Prut!”