Tobe printre clopote

Brian Peter George St. John le Baptiste de la Salle Eno, cunoscut sub numele de Brian Eno, sau, şi mai scurt, Eno, este un muzician, compozitor, producător, teoretician, artist vizual şi cântăreț englez, considerat a fi inventatorul muzicii ambient. S-a născut în Suffolk, Marea Britanie, şi prima şcoală pe care a urmat-o a fost Colegiul St. Joseph din Birkfield, Ipswich, înființat de ordinul catolic St. John le Baptiste de la Salle, de la care a împrumutat o parte din numele său. La începutul anilor 70 a fost organistul şi pianistul trupei de glam rock Roxy Music, şi după despărțirea de Roxy Music în 1973, a început o prolifică şi lungă carieră artistică, a cărei principală caracteristică e căutarea neîncetată de noi forme de exprimare muzicală.

Tobe printre clopote

Maestru al experimentului, Eno e considerat de majoritatea comentatorilor unul din cei mai importanți artişti contemportani, pentru că „a modificat pentru totdeauna felul cum e abordată, compusă, produsă, cântată şi percepută muzica, şi absolut totul, de la punk până la techno, sau new age, poartă inconfundabila marcă a influenței sale.” (Am citat pe unul din criticii de la Allmusic.)

Brian Eno

Unul din cele peste 40 de albume ale lui Brian Eno, realizate solo sau în colaborare, se numeşte "Drums Between The Bells" (Tobe printre clopote). El a fost lansat în 2011, la casa de discuri britanică Warp Records (poate cea mai importantă casă de discuri din lume în domeniul muzicii electronice), şi e o colaborare între Brian Eno şi poetul Rick Holland. Avem de-a face cu un alt experiment al lui Eno, care foloseşte aici cuvântul vorbit drept nou, şi cu totul neobişnuit ... instrument muzical. De altfel albumul are ca subtitlu "Brian Eno And The Words Of Rick Holland", adică „Brian Eno şi cuvintele lui Rick Holland”. Nu e vorba de un acompaniament muzical al unor texte poetice, ci, exact cum am spus, de folosirea cuvintelor scrise de Holland ca instrumente muzicale. Aceste cuvinte sînt citite de Eno, de Holland, şi de alți câțiva oameni, aleşi de muzicianul englez din cauza „personalităților lor vocale distincte": bibliotecarul personal al lui Eno, o doamnă care lucrează la sala de gimnastică frecventată de muzician, o altă doamnă întâlnită întâmplător pe stradă, şi un vânzător la un magazin din apropierea casei sale. Cronicarul ediției online a ziarului "Scotsman" spune că "Drums Between The Bells" este o meditație asupra a ceea ce înseamnă cu adevărat poezia şi performanța vocală.