„Este o decizie istorică, care marchează sfârșitul procesului de aderare a celor două țări la spațiul de liberă circulație al UE, un obiectiv-cheie atât al Bulgariei, cât și al României de la aderarea lor la Uniunea Europeană", au declarat cele două țări într-o declarație comună, citată de AFP.
Cele două state intrate în UE la 1 ianuarie 2007 au așteptat cel mai mult dintre toate membrele intrarea în Schengen. În martie 2024 li s-a permis aderarea măcar cu frontierele navale și aeriene, iar joi, 12 decembrie, miniștrii de Interne din celelalte 25 de țări UE și-au dat acordul oficial pentru eliminarea controalelor și la frontierele terestre.
Este de așteptat ca în primele șase luni ale anului viitor să mai fie totuși controale aleatorii la granițele vizate, mai ales din cauza insistenței Austriei.
Cele două țări au fost felicitate de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care le-a spus, ca de multe alte ori, că locul lor este în Schengen.
Pentru R. Moldova, decizia de joi înseamnă că frontiera terestră Schengen va fi de acum pe Prut. În ciuda asigurărilor autorităților române și moldovene că nu vor fi schimbări negative la graniță, transportatorii, mai ales, se tem că s-ar putea lungi cozile.
România și Bulgaria au fost ținute ani de zile în sala de așteptare a spațiului Schengen mai ales din cauza efortului unor membri vechi ai UE, ca Germania, Olanda și mai nou Austria, de a le obliga să ducă la capăt reforme care nu întotdeauna au avut de-a face cu frontierele.
Promisiunea „primirii în Schengen” s-a aflat mereu în retorica politicienilor de la Sofia și București, iar unele forțe naționaliste din ambele țări au folosit întârzierea pentru a le arăta compatrioților că sunt tratați de UE ca niște „cetățeni de categoria a doua”.
Schengen „terestru” s-a extins ultima oară la 1 ianuarie 2023, când a fost primită Croația, care aderase la UE cu 10 ani înainte.
În pregătirea momentului, Zagrebul a asigurat Bosnia vecină, țară din afara UE, unde trăiesc mulți etnici croați, unii cu pașapoarte croate - într-o simbioză asemănătoare cu România-Moldova - că nu va ridica „o fortăreață” odată intrată în Schengen.
De atunci nici nu s-au raportat mari dificultăți la granița croato-bosniacă.
Noua extindere a spațiului Schengen vine într-un moment când unii se întreabă dacă el mai există cu adevărat.
Multe dintre țări, între care Germania, Franța, Italia, Suedia, Olanda, Austria au în vigoare controale la frontiere pe fondul conflictelor internaționale și a amenințărilor teroriste.
Cu toate acestea, cum notează AP, Schengen rămâne una dintre principalele realizări ale „construcției europene”. El a început ca un proiect interguvernamental între cinci țări ale UE - Franța, Germania, Belgia, Olanda și Luxemburg - și s-a extins treptat pentru a deveni cea mai mare zonă de liberă circulație din lume, permițând oricui să călătorească precum în propria țară de la Helsinki până la Lisabona sau de la Cercul Polar până în Creta.
Singurele țări UE care nu sunt membre Schengen acum sunt Irlanda și Ciprul.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te