Bătălia pentru CSM (IV). Semne de întrebare despre imobilele părinților, achizițiile copiilor și dosare penale

Cine dintre ei a fost demis în urma unei plângeri a Procurorului General, cine a calculat că, în 2017, 12.000 de euro echivalau cu 180.000 de lei și cărui candidat îi face mama o casă de 190 de metri pătrați în sectorul Râșcani al capitalei? Acest articol se bazează pe declarațiile de avere și interese depuse de candidați, dar și pe înregistrările video ale audierilor din comisia pre-vetting, date publicității de comisie într-o versiune editată.

Judecătorul Vasile Șchiopu: interes față de nunta fiului și achiziția unei mașini

Judecătorul Vasile Șchiopu

Vasile Șchiopu și-a început activitatea de judecător în 2003, la Judecătoria Ungheni.

Din 2012 până în 2021, a fost președintele al acestei instanțe. În 2021, când i-a expirat cel de-al doilea mandat, CSM l-a lăsat în această funcție ca interimar, până la găsirea unui înlocuitor.

Pe 2 decembrie, în comisia pre-vetting, lui Șchiopu i s-a cerut să explice de ce și-a cumpărat în 2022 un apartament în Chișinău la un preț preferențial, deși avea o casă în Ungheni. Judecătorul a spus că avea nevoie de o locuință în capitală pentru că a candidat la postul de judecător al Curții Supreme de Justiție. A împrumutat banii pentru apartament de la o cunoștință, un om de afaceri din Chișinău.

La audieri, Șchiopu a spus că nu a vrut să ia bani de la rude sau de la cineva din Ungheni tocmai pentru a evita apariția vreunei „speculații”. Un credit ipotecar nu era posibil la momentul achiziției apartamentului pentru că acesta nu era finisat și nici înregistrat la cadastru, spune judecătorul, dar acum intenționează să ia credit la bancă pentru a restitui suma împrumutată.

Comisia a constatat că, în 2018, judecătorul i-a dat fiului său 5.000 de euro pentru nuntă, dar nu a înregistrat suma ca donație. Șchiopu a explicat că nu a fost o donație propriu-zisă: înainte de nuntă, pur și simplu, i-a transmis banii fiului „la păstrare” ca o dovadă că acesta va avea bani de nuntă.

„De sute de ani, moldovenii fac nuntă la copii și cheltuielile de nuntă niciodată nu au fost recunoscute ca donație. Donație e ceea ce să dă la nuntă: mașină, casă, bani pe masă”, a spus Șchiopu. În declarațiile de venit și interese, este obligatorie menționarea donațiilor făcute, dar Șchiopu a spus că nu se considera obligat să indice în declarație „cheltuieli de nuntă” pe care le-a făcut.

Comisia pre-vetting a mai aflat că, în 2021, Șchiopu a făcut un împrumut la bancă de 122.000 de lei pentru a-și ajuta fiul să-și cumpere un apartament. Judecătorul a spus că nu a menționat „din neatenție” această „donație” în declarația depusă la comisie, indicând numai faptul că a făcut împrumutul la bancă.

„Confirm că nu am declarat din neatenție [că i-am donat fiului banii]. Fiului, fiind și el funcționar public, i-am spus să nu uite să declare, iar eu am declarat în declarația de avere acest credit de la bancă”, a precizat judecătorul.

O altă serie de întrebări a fost legată de faptul că mașina Honda a judecătorului, achiziționată în 2016, a fost înregistrată pe numele fiului acestuia. Șchiopu a spus comisiei că fiul i-a cumpărat această mașină în Germania, în 2016, pe banii săi (ai judecătorului), automobilul rămânând pe numele fiului din motive „practice”. Prețul mașinii trecut în declarație de Șchiopu este de 180.000 de lei. Comisia a citat informații ale Serviciului Vamal, potrivit cărora, costul mașinii a fost, la importul ei în R. Moldova pe 7 ianuarie 2017, de 341.000 de lei (270.000 de lei prețul mașinii și 71.000 de lei taxa vamală).

Șchiopu a spus că, din informațiile sale, însă, mașina a costat 12.000 de euro și a indicat echivalentul în lei al acestei sume în declarația sa de venit, dar nu a putut explica la ce curs de schimb a făcut calculul. Șchiopu a spus că nu are cunoștință de sumele care apar în actele vămii, pentru că nu s-a ocupat el de import.

Comisia a mai stabilit că judecătorul nu a indicat mai multe conturi în declarația de venit. Șchiopu a explicat că unele dintre ele sunt conturi pe care el și soția primeau pensia sau salariul. El a explicat că, din moment ce declara salariul, nu mai avea rost să declare și contul unde îi intra leafa, afirmând că astfel ar fi procedat și mulți alți judecători.

„Majoritatea absolută a colegilor nu mai declarau conturile pe care primeau salariile, mai ales dacă nu era nimic pe ele”, a spus Șchiopu. Un alt cont a fost deschis de judecător pentru a transfera bani de mai multe ori fiicei sale, care a studiat în străinătate. Șchiopu a spus că nu a păstrat niciodată bani pe acest cont, ci l-a folosit doar pentru a trimite bani fiicei sale.

Judecătorul Stanislav Sorbalo: cum a fost repus în funcție și ce cumpărături a făcut copilul

Judecătorul Stanislav Sorbalo

Stanislav Sorbalo și-a început activitatea ca judecător în 2004, la Bălți, dar în 2009 i-a fost intentat un dosar penal la inițiativa procurorului general de atunci, Valeriu Gurbulea, în temeiul art. 307 din Codul Penal (pronunțarea unei hotărâri contrare legii). Gurbulea a considerat drept încălcare faptul că judecătorul a declarat ilegale percheziții la un avocat, care anterior îi reprezentase interesele chiar lui Sorbalo.

Dosarul a făcut obiectul unui control disciplinar, în urma căruia Sorbalo a fost concediat, fiind găsit vinovat de „încălcarea principiilor imparțialității și eticii judiciare”.

În 2019, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a informat guvernul Republicii Moldova că a acceptat spre examinare cazul demiterii lui Sorbalo și a recomandat părților să ajungă la un acord amiabil. Drept urmare, Curtea Supremă de Justiție a anulat decretul de revocare și, în 2020, CSM l-a repus pe Sorbalo în funcție. De asemenea, judecătorului ar trebui să i achite și o despăgubire de 1,8 milioane de lei.

O parte semnificativă a audierilor în comisia pre-vetting a fost dedicată circumstanțelor care au dus la demiterea lui Sorbalo. Acesta și-a apărat decizia din 2008 în privința percheziției la fostul său avocat, spunând că oamenii legii au folosit atunci mandatul pentru a percheziționa nu doar biroul avocatului, ci și oficiile unui ONG și ale unui SRL, amplasate în aceeași clădire, confiscând firmei și 2.000 de dolari, care nu au mai fost restituiți. Procurorii ar fi comis un abuz.

„De aici vine marea supărare în privința judecătorului Sorbalo, care le-a stricat anumite planuri”, a spus audiatul, adăugând că a luat cazul în urma plângerii depuse de ONG și SRL, și nu de avocat, iar după ce s-a consultat cu colegii săi, a ajuns la concluzia că nu existau motive de auto-recuzare în acel caz.

Membrii comisiei pre-vetting s-au mai interesat în legătură cu achiziții făcute de fiului judecătorului. Sorbalo i-a donat fiului său 700.000 de lei ca acesta să-și cumpere un apartament și 160.000 de lei pentru o mașină.

Comisia a reținut că fiul judecătorului a cumpărat în 2020 un apartament cu o suprafață de 42,6 metri pătrați cu circa 12.800 euro, prețul de piață al apartamentului fiind însă de 30.000 de euro. Contractul de cumpărare a mașinii prevede un preț de 20.000 de lei, dar potrivit comisiei, valoarea de piață a unui astfel de automobil este de 8.000 de euro. Judecătorul a spus că nu știe cum a negociat fiul său cu vânzătorii nici în cazul apartamentului, nici în cazul mașinii.

Sorbalo a mai spus că, în ambele cazuri, el și soția sa au indicat în declarații suma exactă a donațiilor în numerar, pentru că nu aveau intenția de a „ascunde ceva”. În cazul mașinii, judecătorul a sugerat că proprietarul ei încerca să o vândă urgent pentru a pleca în străinătate. „Eu, ca părinte, am monitorizat tot timpul ca feciorul meu să dispună doar de resurse financiare dobândite în mod legal”, a mai spus Sorbalo.

Judecătoarea Aliona Miron: proprietățile mamei și imobilele nefinisate

Judecătoarea Aliona Miron

Aliona Miron a devenit judecătoare în 2009. În 2020, a câștigat concursul pentru postul de judecătoare a Curții Supreme de Justiție (CSJ), iar în 2021, parlamentul i-a aprobat numirea.

În cadrul audierilor în comisia de pre-vetting, judecătoarea a fost supusă unei serii de întrebări în legătură cu imobilele sale, începând cu casa de 190 de metri pătrați primită de la mama sa, în 2018. Este una din două case similare construite de mama judecătoarei pe un lot în sectorul Râșcani al Chișinăului. Din răspunsurile lui Miron, rezultă că mama sa, care locuise o vreme în Portugalia, a revenit în țară în 2011 din cauză că soțul ei (tatăl judecătoarei) s-a îmbolnăvit grav, fiind țintuit la pat.

Mama a revenit cu o sumă mare, de câteva zeci de mii de euro, pusă pe contul judecătoarei și a unei surori a acesteia. Părinții judecătoarei s-au stabilit inițial la Criuleni, apoi au locuit într-un apartament din Chișinău, înainte ca mama să decidă să construiască cele două case din sectorul Râșcani: una pentru sine și una pentru o fiică (judecătoarea), care să o ajute la bătrânețe.

De asemenea, comisia pre-vetting a vrut să afle cum a putut cere judecătoarea un apartament la preț preferențial (în sectorul Botanica din Chișinău), în 2015, prin intermediul unui program de îmbunătățire a condițiilor de trai, deși avea încă din 1997 un imobil de 140 de metri pătrați în sectorul Râșcani al capitalei.

Judecătoarea a spus că imobilul din sectorul Râșcani este un apartament într-o casă veche. Familia sa l-a extins treptat până la 140 de metri pătrați, construind o anexă (garaj/șură) și o mansardă. Judecătoarea a spus că a fost nevoită să facă renovarea după ce un perete, care despărțea partea ei de casă de cea a vecinilor, s-a surpat. Construcția nu ar fi complet finalizată nici în prezent, pentru că structura casei este șubredă, spațiul locuibil a rămas în realitate de doar 75 de metri pătrați, iar familia judecătoarei și-ar făcut mereu planuri de a se muta.

Faptul că deținea acest imobil în partea veche a Chișinăului nu era un criteriu de eliminare din programul de locuințe la preț preferențial, a spus judecătoarea. De asemenea, solicitarea pentru un apartament la preț preferențial a fost depusă încă înainte de a ști că va mai primi o casă, cea de 190 de metri pătrați construită de mama sa tot în sectorul Râșcani. În apartamentul luat între timp la preț preferențial din sectorul Botanica nu locuiește nimeni nici astăzi, pentru că nici acesta nu a fost finisat.

„A existat această oportunitate, pe care eu am folosit-o”, a spus Miron despre programul de îmbunătățire a condițiilor de trai, adăugând: „Scopul a fost, într-adevăr, la acel moment, să-mi îmbunătățesc condițiile de trai”.

Mai multe dintre întrebările comisiei au vizat conturile judecătoarei, în care mama sa revenită din Portugalia și-ar fi depozitat o parte din bani – peste 26.000 de euro. Judecătoarea a insistat că, după depunerea inițială a banilor, în 2011, nu s-au făcut și alte depozite. Banii au fost extrași treptat din cont, toți până la ultimul euro, pentru cheltuielile mamei. Membrii comisiei au arătat că declarațiile judecătoarei diferă de extrasele bancare, care arată mai multe mișcări de fonduri, dar Miron a insistat că s-ar fi întâmplat din cauza unei modalități confuze de raportare și că va solicita explicații suplimentare de la bancă.

Comisia a mai stabilit că, în 2015, soțul judecătoarei a împrumutat 10.000 de euro de la o rudă, care avea la acea vreme un salariu de 4.700 de lei pe lună și care luase un credit bancar de 7.000 de lei. Aliona Miron a explicat că era vorba de un cumnat, care a locuit la ea mai multă vreme împreună cu soția bolnavă, și că cei doi aveau bani pentru ce-și vânduseră propria casă. Împrumutul a fost restituit pe jumătate, iar rudele au spus mereu că nu trebuia rambursat deloc, fiind recunoscătoare judecătoarei pentru găzduire și sprijin, a spus Miron.

La finalul audierilor, judecătoarea a recunoscut că procedura de pre-vetting a fost pentru ea un test dificil.

„Am depus cerere să particip la concursul pentru CSM, știind că voi trece prin pre-vetting, dar nu m-am gândit că pentru mine o să fie emoțional atât de dificil. Au fost chiar momente în care m-am simțit umilită și nu vorbesc de ședința de astăzi, ci despre nevoia de a merge la apropiați pentru a le cere explicații. Am avut sentimente contradictorii și mi-a fost foarte dificil”, a spus Miron, încheind: „sper ca efortul meu și al celorlalți să fi meritat, ca lucrurile să se schimbe în bine, iar lumea să simtă schimbarea”.

***

Este pentru prima dată când candidații la principalele funcții din justiție trec printr-o „verificare externă” a averilor și intereselor, efectuată de o comisie de experți naționali și străini (comisia pre-vetting), într-un efort-cheie despre care guvernarea PAS spune că trebuie să ducă la curățarea justiției de figuri compromise.

În toamna lui 2022, comisia a audiat 21 de candidați. Doar trei dintre ei au primit răspunsuri pozitive de la comisie (judecătoarele Livia Mitrofan, Maria Frunze și Ioana Chironeț), iar ceilalți încă așteaptă o decizie.

Comisia a precizat că interviurile cu restul candidaților la funcțiile de membri în CSM (încă trei judecători și 12 reprezentanți ai societății civile) vor avea loc la începutul lui 2023.

Viitorul CSM va fi format din șase judecători și șase non-judecători. Toți candidații sunt verificați de comisia pre-vetting în ceea ce privește averile și interesele, pentru a vedea dacă sunt integri și abia după aceea vor putea candida la CSM. După verificarea candidaților la funcții în CSM, comisia pre-vetting va trece la verificarea candidaților pentru funcțiile de membri în Consiliul Suprem al Procurorilor. Europa Liberă va continua să monitorizeze procesele de preselecție.