Ca să fie european, PAS are nevoie de pluralism de opinie în interior (Mădălin Necșuțu/veridica.ro)

Noutăți din presa de la București.

Un articol publicat de Mădălin Necșuțu pe veridica.ro se referă la provocările pe care le va înfrunta Partidul Acțiune și Solidaritate la guvernare.

Your browser doesn’t support HTML5

Ca să fie european, PAS are nevoie de pluralism de opinie în interior (Mădălin Necșuțu/veridica.ro)

Mai întâi, lupta cu sine însuși, cu „aburii puterii”, care ar putea afecta deciziile luate de formațiunea care a câștigat majoritatea de una singură în parlament. S-a văzut cum arată pericolul în timpul guvernării Filat, scrie Necșuțu. E nevoie de vigilență ca proiectele de lege să fie cu adevărat dezbătute și nu trecute formal prin parlament, unde voturile sunt ca și asigurate. PAS este un partid tânăr, dar asta vine și cu lipsă de experiență. Maia Sandu va trebui să vegheze să fie recutați cei mai buni specialiști, chiar dacă ei vor veni de la Partidul Platforma Demnitate și Adevăr. Alte recomandări: „într-o masă de 63 de mandate și în condițiile în care PAS nu are un președinte ales, cu siguranță există anumite grupuri mici care își susțin favoritul pentru preluarea acestui post la viitorul congres. PAS nu ar trebui să-și consolideze o structura monolit de tipul PSRM, unde șeful formal sau informal dictează totul. Pentru a fi un partid european veritabil, este nevoie de pluralism de opinie în interior”.

Cristian Unteanu comentează în Adevărul (secțiunea bloguri) declarația lui Vladimir Putin referitoare la Ucraina și Belarus, pe care le consideră locuite de popoare strâns înrudite cu rușii, născute dintr-un trunchi unic – o poziție explicită de „panslavism” dezgropat, scrie Unteanu. În prezent, Occidentul atacă această unitate prin tendința spre secularizare. „Autorităţile seculare(…), susține liderul de la Kremlin, s-au amestecat fără ruşine în viaţa Bisericii şi au împins-o înspre divizare, cu preluarea cu forţa a unor lăcaşuri de cult, atacând preoţii şi călugării. Le displace foarte chiar şi autonomia extinsă a Bisericii Ortodoxe Ucrainiene care menţine o unitate spirituală cu Patriarhatul moscovit. Trebuie să distrugă simbolul înalt şi puternic al credinţei noastre". Unteanu îndeamnă la receptarea corectă a acestui „mesaj”. Sub remarcile legate de biserică, trebuie sesizată importanța dată de Putin Bisericii ca „factor real de putere”. „Putin arată ce tip de furtuni foarte periculoase se pot ridica la fruntariile României”. „Ne poate interesa ? Cred că ar trebui, fie şi numai din cauza disensiunilor ecumenice foarte serioase şi acum cu rădăcini adânci din Ucraina şi R.Moldova unde o acutizare probabilă la un îndemn intern sau extern poate produce probleme importante”.

În editorialul revistei 22, Andrei Cornea trimite la spusele unui alt lider din regiune : premierul ungar Viktor Orban, de regăsit cu subiect și predicat în declarații recente ale liderului liberal român Ludovic Orban. Într-o adunare de la Bacău, Orban românul și-a acuzat colegii de coaliție, membri USRPLUS, că n-au jurat pe Biblie și nu și-au făcut cruce când au depus jurământul de învestitură. Dacă asemenea afirmații nu trebuie neapărat dramatizate, arată Cornea, în niciun caz nu trebuie neglijate. „…Foarte multe lucruri nu mai sunt de luat în serios din declarațiile politicienilor, sau cel puțin nu mai sunt luate în serios de marele public(…). Iar faptul – deja generalizat – e un mare rău în sine, mai ales că are logica lui. (…)O derivă iliberală în partidul liberal ar fi desigur primejdioasă; ea rămâne o posibilitate. Dar o generală derivă în nesemnificativ e poate mai gravă; iar în politica românească ea e deja un fapt.”