Your browser doesn’t support HTML5
Cancelarul Scholz între ciocan şi nicovală
Cancelarul Olaf Scholz se află într-o situaţie mai mult decît incomodă. Pe de o parte i se reproşează că ar fi prea şovăielnic în ceea ce priveşte implicarea în conflictul din Ucraina, pe de altă parte este acuzat că ar fi un instigator la război.
În acest context al polarizării opiniilor, a izbucnit în Germania o amplă dezbatere legată de problema furnizării de armament ofensiv în Ucraina. Într-o cuvîntare ţinută la o manifestaţie prilejuită de sărbătoarea zilei de 1 mai, Scholz a ţinut să precizeze:
„Respect orice pacifism. Respect orice poziţie. Dar unui cetăţean al Ucrainei trebuie să-i pară a fi cinism, dacă i se spune că trebuie să se apare fără arme contra agresiunii putiniste. Asta e ceva nereal.”
Într-o scrisoare deschisă, publicată vineri în revista „Emma”, mai mulţi intelectuali, scriitori, artişti, cineaşti, politicieni şi publicişti, au cerut cancelarului să nu se trimită armament greu în Ucraina. Între semnatari se află feminista Alice Schwarzer, scriitorii Martin Walser şi Juli Zeh, şansonetistul Reinhard Mey, ecologista Antje Vollmer, regizorii Andreas Dresen şi Alexander Kluge. Acestora s-au alăturat, pînă marţi, aproape 200.000 de persoane care au semnat scrisoara. Semnatarii scrisorii consideră că furnizarea de armament ofensiv ar oferi lui Putin justificări de a extinde războiul asupra ţărilor NATO. Totodată, avertizează faţă de pericolul unui război nuclear şi izbucnirea celui de-al III-lea război mondial.
### Vezi și... ### Cele două viteze ale Occidentului în războiul din Ucraina. Radicalismul SUA&UK vs precauția franco-germanăScrisoarea a stîrnit o sumedenie de reacţii. Poziţia semnatarilor a fost respinsă de mai mulţi politicieni, între care şi vicepreşedintele grupului parlamentar liberal, Konstantin Kuhle. Acesta a calificat (pe Twitter) atitudinea semnatarilor drept „nebunie”. Singura cale de compromis, susţine liberalul, este refacerea integrală a integrităţii teritoriale a Ucrainei.
Ambasadorul ucrainean în Germania, Andrei Melnik (ortografiat ucr. Андрій Мельник, germ. Andrij Melnyk) i-a calificat pe semnatari (tot pe Twitter) drept „tîmpiţi şi imorali” („blöd und sittenlos”).
Comentînd interviul lui Scholz, acordat luni canalului 2 al televiziunii publice germane (ZDF), Melnik a spus agenţiei germane de presă (DPA) că şeful guvernului federal se comportă ca un „caltaboş supărat”.
În interviul, sus amintit, cancelarul a spus că Germania va susţine în continuare Ucraina, aşa cum o fac şi ţările aliate, dar el nu va contribui la escaladarea războiului prin acţiuni necugetate.
Derapajele verbale ale diplomatului Melnik au fost criticate marţi de către profesorul Karl-Rudolf Korte. Într-un interviu radio (DLF), profesorul a dat de înţeles că ieşirile nediplomatice ale lui Melnik provoacă neînţelegeri şi complică relaţiile bilaterale. Pînă şi politiciana liberală, Marie-Agnes Strack-Zimmermann, care pledează pentru furnizarea de armament greu către Ucraina, s-a arătat şocată, cerîndu-i lui Melnik să-şi ceară scuze. Ea s-a referit şi la faptul că Melnik fusese implicat în contramandarea recentă a vizitei preşedintelui Steinmeier la Kiev, declarat acolo persona non grata. În acest context tensionat, s-a cerut, în schimb, ca Olaf Scholz să vină la Kiev, solicitare respinsă de către cancelar. Luni, Scholz a justificat decizia sa de a nu da curs invitaţei, invocînd episodul Steinmeier.
### Vezi și... ### NATO și „Domul de fier” israelian al GermanieiDeciziile ezitante ale guvernului pot fi privite din perspective multiple, istorice, politice, economice, geopolitice. Toate la un loc au fost completate de o expertiză a Serviciului ştiinţific al Parlamentului (Wissenschaftlicher Dienst des Bundestages), citată luni de presa germană. Potrivit expertizei, din punct de vedere al dreptului internaţional, instruirea unor militari ucraineni în Germania ar fi problematică. Asta pentru că ar putea fi considerată ca o participare a părţii germane la acţiuni de război. Furnizarea de armanent, însă, spun experţii nu poate fi interpretată ca o implicare într-un război, ci doar participarea directă cu militari.