Alina Lapicus are 28 de ani, iar cu aproape trei ani în urmă a fost diagnosticată cu blastom medular - o tumoare cerebrală canceroasă care începe în partea inferioară a creierului. O boală care i-a împărțit viața în până la diagnostic și după.
Alina era o fată plină de viață, curajoasă și veselă, dar o serie de evenimente întâmplate unul după altul într-un singur an - pierderea jobului, a unui om drag, stresul cotidian - a dus la apariția primelor simptome ale bolii.
„Amețeam foarte des, aveam dureri de cap însoțite de vomă, nu puteam merge normal, practic, eram fără stabilitate”, își aduce aminte Alina, care a ajuns cu ambulanța la Institutul de Medicină Urgentă, acolo unde a și fost operată la cap. Ulterior, tratamentul propriu-zis l-a făcut în Italia.
Alina Lapicus, în vara anului 2024, după tratamentul oncologic
„Familia a căutat clinici unde se tratează astfel de tumori și așa am ajuns în Italia, unde am făcut 16 radioterapii”, povestește tânăra.
Dar greul cel mare, spune ea, nu a fost tratamentul, ci recuperarea. Întrucât i-a fost afectat cerebelul responsabil de coordonarea musculară, echilibru și mișcare, Alina a trebuit să învețe din nou să mănânce, să vorbească și să meargă.
„Părinții și bunica au fost și sunt alături de mine și așa am reușit să renasc. Eu scriu foarte mult, am un jurnal personal și asta mă ajută să văd cum evoluez. Trebuie să interacționez cu alți oameni, asta tot mă ajută mult”, spune tânăra.
Cât despre recuperarea la stat, nici vorbă. Alina spune că medicul oncolog nu i-a dat niciun bilet de trimitere la reabilitare. Totul a trebuit să facă pe cont propriu.
„Este o minune că m-am recuperat. Medicul nu m-a trimis la niciun fel de reabilitare. Mama mea merge la oncolog și îi dă îndreptare pentru RMN (Rezonanță Magnetică Nucleară) și atât”, spune Alina.
Potrivit informațiilor oferite de Institutul Oncologic, reabilitarea oncologică este o componentă esențială a tratamentului și trebuie să fie multidisciplinară și individualizată.
Fără să explice dacă aceste servicii sunt disponibile la Institutul Oncologic, instituția ne-a comunicat că, reabilitarea oncologică constă din:
- kinetoterapie și fizioterapie – pentru recuperarea mobilității, forței și echilibrului;
- terapie ocupațională – pentru redobândirea autonomiei zilnice și profesionale;
- logopedie – pentru pacienții cu afectare de vorbire și deglutiție;
- reabilitare respiratorie – mai ales după cancere pulmonare;
- suport psihologic și psiho-oncologic;
- consiliere nutrițională;
- managementul durerii și al simptomelor cronice.
Ce tipuri de tumori duc cel mai frecvent la dizabilitate?
De asemenea, Institutul Oncologic ne-a comunicat că dizabilitatea post-oncologică nu este determinată exclusiv de existența tumorii, ci de localizarea acesteia, stadiul bolii, agresivitatea biologică, tipul de tratament aplicat și eventualele complicații.
Cele mai frecvente situații sunt:
Tumorile sistemului nervos central
Tumorile cerebrale primare sau metastazele cerebrale sunt printre principalele cauze de dizabilitate severă. Pacienții pot rămâne cu paralizii sau slăbiciune musculară, tulburări de vorbire, memorie și concentrare, epilepsie, pierderea autonomiei funcționale.
Cancerele capului și gâtului
Acestea pot afecta funcții esențiale precum vorbirea, respirația și alimentația. După tratament, pot apărea: dificultăți de înghițire (disfagie), tulburări de vorbire, modificări estetice faciale, dependență de traheostomă sau gastrostomă.
Cancerul de sân
Deși are o rată bună de supraviețuire, este frecvent asociat cu dizabilități funcționale: limfedem al brațului după chirurgie și radioterapie, dureri cronice, limitarea mobilității umărului, impact psihologic profund legat de imaginea corporală.
Cancerele pulmonare
Pot duce la insuficiență respiratorie cronică, intoleranță la efort, dependență de oxigen, incapacitate de muncă.
Cancerele osoase și ale țesuturilor moi
În special cele diagnosticate tardiv pot necesita amputări, protezare, reeducare locomotorie complexă.
Cancerele digestive și ginecologice
Pot genera dizabilitate prin stome permanente (colostomă, urostomă), tulburări de continență, disfuncții sexuale, dureri pelviene cronice.
Din octombrie 2024, Alina a primit gradul doi de dizabilitate, pentru care primește lunar o pensie de 3.700 de lei. Tânăra spune că încă nu se poate implica la un job fulltime. „Sunt designer grafic și să stau 8 ore la calculator ar fi prea mult pentru mine. Obosesc foarte repede și mai am nevoie să mă recuperez”, explică tânăra.
Datele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) arată că, în anul 2024, 834 de persoane cu dizabilități au fost înregistrate cu statut de șomer, dintre care 229 au fost angajate în câmpul muncii. În anul 2025 au fost înregistrate cu statut de șomer 910 persoane cu dizabilități, dintre care 261 au fost angajate.
În fiecare an, pe 4 februarie este marcată ziua mondială de luptă împotriva cancerului.
În R. Moldova, maladiile oncologice constituie cea de-a doua cauză de mortalitate, după maladiile cardiovasculare, fiind o problemă prioritară pentru sistemul de sănătate. În anul 2024, au fost înregistrate circa 5.776 de cazuri de deces cauzate de tumori maligne.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te