Your browser doesn’t support HTML5
Revista matinală a presei
Municipiul Chișinău ar trebui să fie plasat în carantină totală pentru cel puțin trei săptămâni, pentru a limita răspândirea îmbolnăvirilor de COVID-19. De această părere este epidemiologul Mihai Magdei, ex-ministru al Sănătății, citat de Radio Chișinău. El constată să situația epidemiologică este alarmantă în condițiile în care nu mai sunt locuri în spitale, iar numărul bolnavilor testați pozitiv crește de la o zi la alta. Expertul consideră necesară imunizarea în mod prioritar a locuitorilor din capitală. Municipiul Chișinău este un focar de infecție, constată medicul epidemiolog, Mihai Magdei. Potrivit lui, în capitală trebuia demult instituită carantină și introduse restricții dure, luând în considerație numărul mare de bolnavi.
Expertul Dionis Cenuşă consideră că „Moldova nu este doar în deficit de vaccinuri, dar şi într-un deficit acut de politicieni responsabili şi curajoşi”, titrează Adevărul.md. Declaraţia a fost făcută în contextul în care procesul de vaccinare decurge destul de lent în R. Moldova, iar situaţia epidemiologică este tot mai gravă, în timp ce autorităţile nu instituie restricţii suplimentare în lupta cu pandemia. „Nici Guvernul, nici Parlamentul şi nici Preşedintia nu vor să îşi asume riscul de a încerca măcar să consulte ideea despre reintroducerea unor restricţii, care sunt necesare-obligatorii”, afirmă expertul. În opinia sa, puterea de convingere a acestui guvern în raport cu populaţia este extrem de mică. Potrivit expertului, cât nu ar încerca vocile pro-Sandu să îi justifice inacţiunea legată de decizia de a nu numi un guvern până la alegeri anticipate, criza pandemică şi cea economică îi va impune să-şi revadă poziţiile în timpul apropiat.
„Republica Moldova se află la încă o răscruce de drumuri. Politicienii și infractorii corupți nu mai pot dicta cursul viitorului țării”, a scris într-un editorial ambasadorul SUA, Dereck J. Hogan, publicat pe portalul Anticorupție.md. El menționează că democrațiile sunt fragile, iar tranzițiile democratice sunt adesea dezordonate. Republica Moldova se află într-o altă criză politică, una care împiedică eforturile de abordare eficientă a efectelor devastatoare ale pandemiei globale COVID-19 și a crizei economice. „În ciuda acestor provocări semnificative, sunt convins că Statele Unite și Republica Moldova vor depăși crizele și vor fi mai puternice ca înainte”, afirmă ambasadorul.
Mircea V. Ciobanu scrie pentru Gazeta de Chișinău că niciodată treburile comunităţii nu au mers mai prost decât azi. Autorul consideră că e o tradiţie naţională veche de a merge din rău în mai rău, orice s-ar întâmpla în jurul nostru. „Până la sfârşitul lui martie sau până la sfârşitul lumii, actualul guvern este perfect valabil şi probabil doar alte alegeri (ordinare sau extraordinare) îl vor înlocui cu o altă garnitură. Azi însă continuă să guverneze el, cabinetul tehnocrat, de buzunar, al lui Igor Dodon. Responsabilitatea întreagă e a lui”, afirmă Ciobanu. În opinia sa, comentariile politice în loc de fapte reale sunt cea mai evidentă dovadă că regele e gol. „Şi vai de poporul care nici data viitoare nu va fi înţeles nimic din fericirea socialistă moldovenească”, conchide autorul.
Jurnaliștii de la Mold-Street.com scriu într-un articol de analiză că Guvernul va cheltui 60 de milioane de lei pentru procurarea a 330.000 doze de vaccin anti-COVID-19, doar că nu a specificat despre ce fel de vaccinuri anume este vorba. Calculele din articol arată că o doză ar costa circa 180 de lei. „La sume apropiate de acest preț pe piața internațională este comercializat vaccinul rusesc Sputnik V”, se subliniază în articol, însă o confirmare oficială a acestei presupuneri nu a venit.
Într-un interviu pentru portalul Moldova Curată, ambasadorul Marii Britanii, Steven Fisher a declarat că Luca Filat s-a bucurat de un stil de viață de lux la Londra. Regatul Unit recunoaște că cele 456 de mii de lire sterline au fost furate de la cetățenii Republicii Moldova și e corect ca ei să fie restituiți, afirmă ambasadorul. „Vom lua măsuri de precauție pentru a ne asigura că fondurile sunt cheltuite într-un mod transparent, dar până la urmă, nu este de competența și responsabilitatea Regatului Unit să decidă cum specific vor fi utilizați acești bani. Acest lucru ar trebui să fie decis de autoritățile moldovenești”, precizează Fisher.
IPN o citează pe ambasadoarea Republicii Italiene în Republica Moldova, Valeria Biagiotti, ajunsă la final de mandat, care spune că în cei patru ani, relațiile bilaterale s-au intensificat foarte mult, cu excepția ultimului an, care a adus multe dificultăți, inclusiv în relațiile moldo-italiene. Diplomata menționează că intensificarea relațiilor este atât meritul misiunii diplomatice, cât și al autorităților. Acest fapt a venit și ca o evoluție spontană legată de integrarea tot mai mare a populației italiene și moldovenești. Valeria Biagiotti a menționat că relațiile bilaterale au vizat multe sectoare, printre care protecția mediului, protecția civilă, sectorul social, economia, cultura, chiar și colaborare între trupele de carabinieri, din ambele state. „Prin urmare, bilanțul este unul pozitiv”, afirmă ambasadoarea.
Tot IPN scrie că înghețurile de primăvară ar putea afecta în mare parte culturile agricole, deoarece plantele sunt în plină vegetație. Aceste înghețuri, chiar dacă sunt la temperaturi minus mici, ar putea afecta semnificativ recolta, în comparație cu impactul pe care l-au avut gerurile de până la -20 de grade, de la sfârșitul lui februarie anul curent, a menționat Vasile Șarban, șef de direcție din cadrul Ministerului Agriculturii. În acest sens, specialistul recomandă producătorilor agricoli să examineze posibilitatea de asigurare a riscurilor de înghețuri târzii de primăvară, atât la culturile pomicole, cât și la cele de câmp. „În ultimii ani, avem parte de aceste înghețuri, iar pagubele sunt destul de mari și simțitoare, în comparație cu prima de asigurare, care poate fi plătită de agentul economic companiilor de asigurări”, afirmă Șarban.
Parlamentul Republicii Moldova trebuie să ofere împuterniciri actualului guvern sau să aprobe un cabinet de miniștri cu drepturi depline, condus de candidatul majorității parlamentare, Mariana Durleșteanu, și să înceapă în sfârșit să lucreze eficient, să lupte împotriva pandemiei, să restabilească ordinea în întregul sistem de sănătate și să desfășoare mai activ procesul de vaccinare. Această opinie a fost exprimată de istoricul, politologul Boris Șapovalov, citat de portalul Noi.md. „Țara nu poate deveni ostatică a ambițiilor unei singure persoane”, a mai declarat Șapovalov.