Ann Bratton din Statele Unite a crezut că a găsit modalitatea perfectă prin care să investească șase mii de dolari și să câștige patru milioane. Nu avea nici cea mai mică idee că în spatele reclamei pentru „cardurile Trump”, în urma căreia a pierdut mii de dolari, era un grup din Veles, un orășel din Macedonia de Nord, care mai folosise și în trecut numele fostului președinte american.
„Să vă asigurați că aveți toate instrucțiunile necesare pentru a păcăli americanii”, spune unul dintre mesajele trimise pe un canal de Telegram al grupului, care poate fi accesat doar cu acordul administratorului.
După luni de cercetări și infiltrare în cercurile apropiate de grup, serviciul din Balcani al Radio Europa Liberă (RFE/RL) a identificat 69 de persoane care au făcut oferte frauduloase pentru vânzarea unui card de debit cu imaginea fostului președinte american, Donald Trump. Jurnaliștii au găsit și 88 de site-uri web active, pe care sunt oferite diverse obiecte, special pentru „americanii patrioți”.
Numărul vânzătorilor care comunică cu clienții poate fi, însă, mult mai mare – sunt mai multe canale de Telegram pe care le folosesc, canale care au cam 300 de membri.
RFE/RL a contactat prin email biroul de presă de campanie al lui Donald Trump, pe care l-a întrebat dacă știe despre schemele de înșelătorie care folosesc cardurile Trump și dacă are în vedere să ia vreo măsură în această privință. Până în momentul publicării articolului, nu am primit niciun răspuns.
Veles, un orășel cu doar 45 de mii de locuitori, a devenit faimos înaintea alegerilor prezidențiale americane din 2016, atunci când presa a dezvăluit că aici au fost create mai mult de 100 de site-uri politice, care împrăștiau fake news și favorizau politica lui Donald Trump.
Orășelul macedonean Veles a căpătat notorietate în 2016 – atunci au fost create în acest loc peste 100 de website-uri care publicau fake news.
Aceste site-uri găzduiau bloguri ultra-conservatoare cărora le făceau reclamă pe Facebook, generând milioane de vizualizări în fiecare lună.
Cum funcționează noua schemă?
Ann Bratton, doamna despre care vorbeam la începutul articolului, a experimentat noua schemă creată în Macedonia de Nord.
Pensionarei de 86 de ani, din Nashville, Tennessee, i-a atras atenția o reclamă de pe Telegram, care povestea despre vânzarea unui card de debit care avea pe el imaginea fostului președinte american Donald Trump.
După cum spunea reclama, cardul avea deja 200.000 de dolari pe el. Iar dna Bratton, a povestit chiar ea reporterilor RFE/RL, a cumpărat 20 de carduri – pentru care a plătit 6.000 de dolari. S-a gândit că ar fi o bună investiție pentru familie.
Ar fi câștigat, într-un final, 4 milioane de dolari.
Captură de ecran cu site-ul pe care sunt vândute Trump Collect Cards.
Bratton habar nu avea că întreaga rețea din jurul acestei reclame era creată la opt mii de kilometri distanță, peste ocean, în Macedonia de Nord.
La o primă vedere, tiparul pare simplu. Cetățenilor americani li se vinde o poveste prin care, dacă cumpără azi produse care au pe ele imaginea lui Donald Trump, ele vor valora milioane atunci când al 45-lea președinte american se va întoarce la putere.
Sunt oferite pentru vânzare carduri fără nicio valoare, monede, stickere, timbre și multe alte produse similare, cu promisiunea că, atunci când Trump va fi din nou președinte, ele vor deveni, de fapt, bani în circulație.
Povestea despre câștigul financiar facil este distribuită prin diverse canale de internet, în cele mai multe dintre cazuri suporterilor fostului șef de stat american. Până în acest moment, nu au existat reacții ale autorităților, nici din Statele Unite, nici din Macedonia de Nord, referitoare la faptul că cetățeni americani sunt păcăliți.
Între timp, în conturile bancare din mica țară europeană au curs milioane de dolari.
Un nou sistem monetar „inventat”
„Cred în președintele Trump și cred că e cinstit. Credeam că investesc în viitor”, explică Ann Bratton de ce a început să cumpere, acum șapte ani, diverse suveniruri, prin Telegram.
În prezent, are bancnote cu chipul lui Trump, precum și monede, carduri și, după cum chiar ea însăși spune, multe alte produse. Le-a cumpărat pe toate de pe diverse canale de Telegram pe care le urmărește. „Nici măcar nu-mi amintesc unde anume am văzut reclamele”.
Reclamele pentru diverse obiecte care pot fi colecționate – precum „monede Trump” sau „dolari Trump” – au început să apară pe canale Telegram în 2016. Povestea spusă în reclamă era că vor deveni mijloace legale de plată într-un „viitor sistem monetar Trump”.
Sistemul se chema TRB (Trump Rebate Banking System). Mecanismul de fraudă, spunea în 2022 New York Times, era vânzarea „monedelor Trump”, care costau 10 dolari bucata. Pentru reclamă, erau folosite capturi de ecran false cu celebrități care îndemnau oamenii să investească cât mai repede, pentru că „banii reali vor dispărea în curând”.
Pe la jumătatea anul trecut, American NBC News a dezvăluit că trei companii din Colorado erau în spatele acestei operațiuni de marketing și a prezentat mai multe victime.
Mecanismul analizat de RFE/RL e mai nou și se bazează mai degrabă pe o rețea de vânzători individuali, care acționează pe diverse platforme online, și nu pe o entitate.
Comunicarea se face prin canale Telegram închise, iar marketerii virtuali distribuie publicitate falsă pe canale Telegram deschise. Pe acestea, se distribuie și știri de interes pentru publicul american de orientare conservatoare.
Una dintre reclamele la Trump Collect Card, publicată pe un canal Telegram pe 12 septembrie 2023.
De această dată, se spune că aceia care dețin TRB vor primi bani cash și, desigur, un profit pentru fondurile investite. Banii cash pot veni și prin utilizarea noilor carduri. Iar prețul acestor carduri poate ajunge chiar la câteva mii de dolari.
„Pe scurt, treaba e că au nevoie de acest produs ca să ia banii pe alt produs TRB, putând scoate de la ATM 5.000 de dolari în fiecare zi. Pot să adune și 500 de mii pe fiecare card”, se spune despre un card asemănător cu cel cumpărat de Ann Bratton, pe unul dintre canalele închise destinate publicității.
Ann Bratton a văzut una dintre reclame cu această descriere. Și s-a gândit, spune ea reporterilor RFE/RL, că ar putea să înceapă să încaseze din investiția ei pe termen lung. A încercat asta timp de un an. N-a reușit niciodată.
„A fost un coșmar. Până la urmă, am cheltuit peste 30 de mii de dolari doar încercând să-mi iau banii înapoi. Acum, mă contactează iar și-mi spun că trebuie să plătesc mai mult…”, spune Ann Bratton.
„Am fost contactată de mai multe persoane, care s-au prezentat ca fiind de la serviciul de suport al TRB. Pe una dintre ele o chema Abigail. Am avut încredere în ea. Când am primit cardurile pe care mi-a spus să le iau și să le activez, s-a evaporat, a dispărut”, mărturisește Ann Bratton. Și-a primit cardul la începutul lui octombrie 2023.
Ann Bratton a transmis RFE/RL prin email informații despre livrare, precum și o fotografie a cardului primit. După cum am cercetat, acest card este un produs oferit pe un canal închis de Telegram, pe care comunică vânzătorii macedoneni.
QR code-ul cardului duce la website-ul trbcollectcard.net. Continuând pe urmele înregistrării online prin analiza produsului vândut pe site, RFE/RL a constatat că e un produs creat în orașul Veles, din Macedonia de Nord.
E un site prin care sunt vândute cardurile TRB. Prin platforma de plată, se poate afla că vânzarea produsului este înregistrată de un anume Vesna Laftova, al cărui contact (email sau număr de telefon) nu este publicat.
Reporterii RFE/RL au analizat cardul cumpărat de Ann Bratton și astfel au putut identifica vânzătorul.
Cine sunt „clicker-ii” din Veles
Din 69 de creatori de produse similare, bazându-ne pe datele strânse de pe rețelele sociale, am aflat că cel puțin 45 dintre ei locuiesc în orășelul macedonean Veles. Printre ei, persoane care se prezintă ca fiind studenți, administratori de locuri de joacă, vânzători de costume bărbătești, măcelari….
RFE/RL a contactat câțiva dintre ei. Niciunul nu a dorit să vorbească cu reporterii.
Veles, cândva al doilea cel mai industrializat oraș din Republica Iugoslavă Macedonia, avea, la 11 ani de la destrămarea Iugoslaviei, 10 mii de șomeri (conform recensământului din 2002), adică 20% din populația de la acel moment. La recensământul din 2021, trei mii de oameni s-au declarat șomeri.
Februarie 2024, complextul industrial Veles, în ruine.
După cum spune Marko Kolev, primarul din Veles, urmele colapsului industrial sunt încă vizibile. O grămadă de familii, printre care și a lui, și-au pierdut locurile de muncă. „Unii dintre tineri au găsit repede o cale să câștige rapid bani și remarc că și noua generația o ia pe urmele lor”, spune Kolev
Fenomenul nu e nou, adaugă primarul, dar, spune el, orașul doar speculează realitățile și recunoaște că a auzit că se vând „niște produse Trump”.
E secretul pe care îl știu toți, afirmă Kolev.
Marko Kolev, primarul din Veles.
„Sincer să fiu, nu știu cât e de legal sau de ilegal. Dar probabil că e un abuz faptul că unele dintre obiecte sunt marketate în acele grupuri (de Telegram) cu povestea «dacă Trump ajunge la putere, unele dintre lucruri ar avea valoare mai mare». Așa sunt manipulați cetățenii americani”, spune primarul Kolev. Nu a discutat încă despre subiect cu autoritățile care ar putea ancheta cazul, pentru că, spune el, nu sunt încă destule dovezi.
Borče Pejčev, inginer de IT, care a fost de acord să discute cu RFE/RL despre subiect, crede că nu totul este legal. Pejčev locuieste la Veles și lucrează ca programator pentru o companie internațională de IT.
„Acum doi ani, m-au contactat ca să le fac site-urile, să scriu și script-uri pentru ei. I-am refuzat. Mi-au oferit un procent, dar le-am spus că nu mă interesează”, spune Pejčev, care adaugă că adevăratul motiv al refuzului a fost faptul că „nu vrea să ajute oameni care nu respectă legea”. Pentru siguranța personală, nu dezvăluie despre ce site-uri e vorba.
La Veles, cei din noua generație care vând carduri au un nume special.
„Când vezi prin oraș un puști de douăzeci și ceva de ani care conduce o mașină tare, știi că e un clicker. Pentru că asta fac, ei dau click”, spune Pejčev.
Primarul orașului, pe de altă parte, spune că mașinile scumpe din oraș sunt doar o formă de a face publicitate pentru cei care vor să intre în afacere.
„Nu poți obliga pe cineva să lucreze și să se dezvolte pas cu pas când altcineva de vârsta lui a câștigat deja jumătate sau un million sau două milioane de euro, peste noapte. Îl vezi la Dubai, pe iaht – cum să faci un inginer să lucreze pe un salariu mediu, la fabrică?”, spune primarul din Veles.
Site dezactivat după întrebările reporterilor RFE/RL
Unul dintre site-urile prin care se vindeau mai multe tipuri de carduri Trump era înregistrat, la începutul lui februarie, pe numele lui Borce Velkovski din Veles, care le-a spus reporterilor noștri că rolul lui în afacere e foarte mic.
„Doar numele l-au folosit, pentru că am parteneri care nu au vrut să-și pună numele. Primesc un procent, nu e nimic ieșit din comun”, spune Velkovski, care nu specifică și suma. El pretinde că tot ce e legat de site e făcut de alte persoane.
Website-ul dezactivat de Borce Velkovski după discuția cu RFE/RL
„Sunt lucruri pe care nu pot și nici nu vreau să le spun – cine sunt partenerii mei și cu ce se ocupă. E secret. Ca toată lumea, vând. Așa se vinde. Nu știu care e problema”, adaugă Velkovski.
La câteva zile după ce a vorbit cu RFE/RL, a dezactivat site-ul.
Deepfake și poze modificate, ca publicitate
Cardul TRB Collect cumpărat de pensionara din Tennessee este un produs creat în canalul închis de Telegram „TRB Collect Card + Save America Coin”.
Canalul a început să funcționeze pe 12 septembrie 2023, după cum scrie chiar pe el. Instrucțiunile pentru vânzători sunt în limba macedoneană.
Reclamele sunt publicate aproape zilnic pe canal, iar vânzătorii le diseminează pe alte canale deschise Telegram, unde li se adresează celor care nu au încredere în presa convențională.
Mai mult de 150 de reclame adresate clienților americani au fost postate pe acest canal într-o perioadă de patru luni.
Reclamele sunt illustrate cu fotografii ale lui Trump, ale familiei lui, asociaților și ale unor figuri publice care țin produsele în mâini. Toate pozele sunt fake – mai precis, modificate în așa fel încât cardurile și monedele să fie inserate în fotografiile originale.
Fotografia originală (dreapta) vs. cea modificată. Cea din urmă a fost postată în septembrie 2023 pe un canal Telegram. Originalul e din mai 2019.
Fotografia modificată (stânga) și cea reală. Prima a fost postată pe un canal Telegram în septembrie 2023. Cea originală e din ianuarie 2023.
În reclamele false pentru aceste produse apar antreprenorul Elon Musk, actorii James Woods și Russell Brand, jurnaliștii Tucker Carlson și Ben Shapiro, fiul și fiica lui Donald Trump – Donald Trump Jr. și Ivanka Trump.
În clipurile video deepfake se spune că cardurile TRB sunt produse unice de pe urma cărora toată lumea va câștiga. Sunt create cu ajutorul unei forme de Inteligență Artificială (deep learning), prin intermediul căreia pot fi manipulate expresiile faciale, cu care se poate sintetiza discursurile și care pot, astfel, să producă declarații false.
Aplicația Deepware, un instrument care combină mai multe sisteme care pot fi folosite pentru a detecta folosirea tehnologiei deepfake în clipuri video, arată că e vorba despre înregistrări false.
Aplicația Deepware demonstrează că videourile postate pe Telegram în ianuarie sunt deepfake.
Reclame de acest tip, care sunt publicate pe canale deschise Telegram, sunt în majoritate fake news. Tot aici sunt răspândite teorii ale conspirației de pe blogurile americanilor conservatori, știri care glorifică succesele lui Trump, iar reprezentații administrației Biden sunt criticați puternic.
Cum a fost creată rețeaua de website-uri
Linkurile de pe Telegram duc către website-uri similare. Textele de pe site-uri sunt scurte și, de cele mai multe ori, copiate.
Câteva dintre cele 88 de site-uri create în Macedonia de Nord, în 2023.
Proprietarul celor 88 de website-uri analizate cu aplicația DomainTool este imposibil de descoperit cu o căutare simplă. Domeniile sunt înregistrate pe numele companiei americane NameCheap INC. Website-urile, în cele mai multe cazuri, au adresa declarată la Reykjavik, în Islanda.
„Compania islandeză creată pentru a ascunde proprietarii reali ai site-ului, care se cheamă Withheld for Privacy, este investigată de poliția islandeză”, spune pentru RFE/RL Steinarr Kr Omarsson, detectiv și inspector șef la Poliția Islanda.
Acesta adaugă că firma nu are un birou local real, operațiuni reale sau angajați reali în Islanda și că investigația i-a arătat că compania este un avanpost al firmei americane NameCheap. Omarson spune că Islanda va coopera la investigație dacă va primi vreo cerere de la autorități competente din alte țări.
Rolul platformei de plăți CopeCart
Calea digitală conduce clienții către platforma de plată – în acest caz, e vorba despre CopeCart, o companie înființată în Germania, a cărei filială americană are licență doar pentru Florida, începând cu ianuarie 2022.
Captură de ecran a site-ului CopeCart USA.
Peste 80 de website-uri analizate de către RFE/RL sunt conectate cu această filială americană a platformei. Revizuind produsele înregistrate, se poate observa că 90% din ofertele virtuale sunt carduri Trump, monede și produse similare.
„În ceea ce privește întrebarea dvs. despre faptul că «90 la sută din produsele vândute pe CopeCart sunt carduri Trump, monede și produse similare», nu există produse (sau servicii) vândute pe CopeCart. Poate este o confuzie cu o piață afiliată, în care un procent mic de vânzători înregistrați oferă «comisioane afiliate» și caută recomandări către site-urile lor (nu CopeCart). Acest set de produse nu este reprezentativ pentru produsele și serviciile vândute folosind tehnologia CopeCart”, susțin reprezentanții acestei companii în răspunsul lor prin e-mail transmis RFE/RL.
Managerul CopeCart din Florida este Vsevolod Onyshkevych.
Într-o scurtă conversație telefonică cu RFE/RL, el a susținut în repetate rânduri că platforma CopeCart nu tolerează nicio fraudă, atunci când i s-a spus că un număr mare de oameni de pe Internet se plâng că au fost înșelați cumpărând produse Trump prin această platformă.
„Dacă există vreo fraudă, ar trebui să ajungă mai întâi la vânzător, să ajungă la noi sau la banca lor”, spune Onyshkevych.
Întrebat dacă a raportat aceste cazuri autorităților, el spune că „urmează cu strictețe procedurile”. Compania declară că are o „politică strictă de toleranță zero în ceea ce privește vânzarea anumitor produse”.
Toate ofertele de tip suvenir trebuie să menționeze că nu au „valoare în numerar”. Toate produsele analizate de RFE/RL au în descriere un avertisment care spune că sunt suveniruri.
ATM-ul respinge cardul
Să revenim la experiența lui Ann Bratton. După ce a primit, în octombrie trecut, cele douăzeci de carduri Trump Collection cumpărate, dna Bratton a încercat să retragă bani de la un bancomat.
„Eu am înțeles că pot să merg la orice bancomat și să retrag numerar. Așa că am făcut asta (n.r. am mers la ATM). ATM-ul a aruncat automat cardul înapoi”, spune Ann Bratton.
A încercat să retragă bani de la mai multe bancomate, inclusiv de la Bank of America. Numeroase reclame frauduloase menționează posibilitatea retragerii banilor de la bancomate.
Bank of America, una dintre cele mai mari bănci comerciale din SUA, este cea mai frecvent menționată bancă din care se presupune că se pot retrage bani.
„Bank of America nu are nimic de-a face cu acele produse. Acestea sunt suveniruri”, a declarat William Halldin, ofițerul de presă al Bank of America (BoA), pentru RFE/RL, adăugând că nu există rapoarte exacte despre câți oameni au încercat să încaseze bani de pe urma acestor produse.
Când a fost întrebat dacă aceste carduri pot fi încasate în vreun fel la BoA, Halldin răspunde scurt.
„Nu!”
RFE/RL a trimis, de asemenea, o cere în baza legii privind liberul acces la informații și Comisiei Federale de Comerț, care ar trebui să protejeze consumatorii în astfel de cazuri, cu întrebări referitoare la posibilele plângeri la care lucrează, dar nu a primit niciun răspuns până la momentul publicării articolului.
Dacă sună prea bine pentru a fi adevărat, probabil că este
Scott E. Augenbaum, un agent FBI pensionat, spune pentru RFE/RL că partea cea mai grea a muncii este să explice cetățenilor care cumpără un astfel de articol că, cel mai probabil, nu își vor primi banii înapoi.
„Dacă pare prea frumos pentru a fi adevărat, probabil că este. Le spun oamenilor doar să fie atenți. Vă garantez că sunt mii de oameni care pică în capcana acestei înșelătorii”, spune Augenbaum.
„În Statele Unite, la FBI, avem ceva numit Internet Crime Reporting Center și ei preiau toate aceste plângeri care vin de la publicul larg și le pun împreună și apoi deschid dosare dacă suma este suficient de mare”, explică Augenbaum.
FBI, care este responsabil de investigarea acestor tipuri de fraude, a răspuns pe scurt că, „de regulă, nu face nicio declarație cu privire la posibile investigații în curs”. În acest fel, întrebarea dacă vreo anchetă duce la Macedonia de Nord a rămas fără răspuns.
Macedonia de Nord nu are nicio plângere de fraudă
Blazo Trandofilov, directorul Administrației macedonene pentru prevenirea spălării banilor, a declarat pentru RFE/RL că o mare parte din banii câștigați de aceste grupuri nu se văd și că este posibil să fie primiți în alte țări.
„Dacă cineva ar raporta la serviciile de informații americane, procedura este că ne-ar informa. Totuși, nu am primit astfel de sesizări, nici sesizări legate de vreo fraudă", spune Trandofilov.
Potrivit datelor Administrației Publice din Macedonia, pe perioada ultimilor doi ani, 98 de persoane din zona orașului Veles, cu vârsta de până la 35 de ani, au raportat venituri din SUA în valoare de 634.198.939,00 de dinari (mai mult de 11 milioane de dolari).
După cum au afirmat în răspunsul lor pentru RFE/RL, majoritatea acestor venituri au fost generate din marketing și servicii de internet.
Ann Bratton din Tennessee spune pentru RFE/RL că încă nu și-a raportat cazul pentru că „așteaptă ultima șansă”.
Cu o zi înainte de a vorbi cu RFE/RL, la sfârșitul lunii ianuarie, a fost contactată din nou de suportul TRB. I s-a spus că își va pierde toate investițiile dacă nu mai depune 400 de dolari. Ea spune că vrea să încerce să-și salveze investițiile încă o dată înainte de a merge la FBI.
„Tu ce ai face?” întreabă Ann.
Investigație scrisă de de Biljana Nikolovska, Milos Katic, Jelena Jankovic, Natalija Jovanovic, Mirjana Jevtovic.
Articol preluat de la Europa Liberă România.