Care sunt diferențele între talibani, Al-Qaida și Statul Islamic

Talibani așteptând să fie serviți într-un restaurant în Kabul, joi 26 august, 2021.

Atentatele sinucigașe de ieri de la aeroportul din Kabul, care au făcut cel puțin 85 de morți, printre care 13 militari americani, și peste 160 de răniți, au modificat deodată perspectiva și întreaga situație.

Tough day

Tough day“, „o zi dură”, a spus Joe Biden la Washington, adresându-se națiunii după atentate. Este vorba de primii militari SUA morți în Afganistan din februarie anul trecut. De fapt, armata americană nu a mai înregistrat atâția morți într-o singură zi din 2011, cum o revelează New York Times. Ba chiar: “Atacul a fost unul din cele mai distrugătoare împotriva forțelor SUA în Afghanistan de la începutul războiului în urmă cu 20 de ani”, notează la rândul său Los Angeles Times.

Anunțul posibilității unui atentat fusese inițial primit, în zilele trecute, cu mult scepticism de o parte a presei, avertismentul părându-le multora a fi mai degrabă o încercare de a deturna atenția de la maniera dezastruoasă în care se petrece evacuarea civililor. Statul Islamic a revendicat atacul (pe contul său Telegram), atac condamnat în schimb de talibani. Responsabilitatea Statului Islamic a fost confirmată de misiunea rusă la ONU, cum notează la Moscova Izvestia.

Astăzi, mai toată presa caută să lămurească diferențele și ostilitatea reciprocă dintre talibani, Statul Islamic, Al-Qaida și grupul afgano-pakistanez cunoscut sub numele de ISIS-K (Islamic State of Khorasan) care a revendicat atentatele de ieri.

The Guardian explică astăzi geneza acestui grup afgan afiliat cu Statul Islamic (acesta din urmă, care crease un „califat” în Siria și Irak între 2014-2019, mai e cunoscut și sub acronimele echivalente de ISIS, ISIL sau Daesh): „Isis-K a fost fondat în urmă cu abia șase ani, după ce doi reprezentanți ai “califatului” din Siria-Irak au ajuns în Belucistan (Balochistan), provincie vestică din Pakistan, pentru a întâlni un mic grup de comandanți talibani extremiști, care se simțeau marginalizați printre jihadiștii din Pakistan.”

The Times, tot la Londra, scrie că inițiala K. vine de la Khorasan, nume vechi al unei largi regiuni a Asiei centrale, care a inclus și părți din ceea ce este Afganistanul astăzi.

Talibanii și ISIS (Daesh): inamici de neîmpăcat

The Guardian continuă explicând cum talibanii s-au opus sistematic expansiunii grupării ISIS-K. La fel, însă, s-a opus și branșa locală, afgană, a Al-Qaida, precum și forțele guvernului afgan și cele ale SUA. Scrie The Guardian, cotidianul stângii intelectuale londoneze: „ISIS (Daesh) și ISIS-K consideră că talibanii au abandonat adevărata credință islamică, deoarece au acceptat să negocieze cu SUA, arătând pragmatism în loc de fanatism, și pentru că nu aplică legea islamică cu suficientă rigoare.”

Spre deosebire de Al-Qaida, care pentru moment pare să-și fi oprit atacurile, Isis-K se arată dispusă să lovească “inamicul îndepărtat” chiar și în Occident dacă poate, iar asta ar putea deveni o prioritate, acum că “inamicul apropiat” – guvernul din Kabul și forțele SUA care îl protejau – a plecat.

Talibanii ar putea încerca să împiedice asemenea operațiuni, dar nu vor fi capabili să controleze fiecare colț al acestei țări vaste, aride și muntoase, din care bună parte e condusă în realitate de seniori ai războiului, producători de opiu, care decid singuri ce se face și ce nu în regiunea lor.

La Repubblica în Italia completează spunând că în Occident talibanii sunt mereu asociați cu A-Qaida, pentru că într-adevăr găzduiau gruparea teroristă în 2001, și că unele similitudini între cele două structuri rămân valide și azi. De altfel, pe 15 august, Al-Qaida, sau ce mai rămâne din ea, a exultat în fața „victoriei istorice” a aliaților săi talibani în Afganistan. Pentru Statul Islamic (ISIS, ISIL sau Daesh), în schimb, talibanii victorioși sunt doar niște „apostați” și „agenți americani”. Tot La Repubblica este singurul ziar care precizează că talibanii sunt în primul rând de etnie paștună – principalul grup etnic din Afganistan – dar că ISIS consideră acum că paștunii au devenit „impuri”, după ce s-au compromis cu „diavolul american”.

Aflăm de altfel că atunci când, pe 15 august, talibanii intrați în Kabul i-au eliberat pe toți cei 5.000 de deținuți din închisoarea Pul-i-Charkhi, unul singur a fost executat pe loc: Abu Omar Khorasani, unul din comandanții ISIS din zonă, arestat în urmă cu un an de poliția guvernului lui Ashraf Ghani, președintele pro-occidental fugit.

Sursele occidentale pun efectivele ISIS-K undeva între 2.000 și 3.000 de oameni, majoritatea tot paștuni, ca și talibanii, concentrați în provincial Kunar, la granița cu Pakistanul. Pentru a complica acest mozaic de etnii, triburi, miliții și etnii paramilitare islamice care e Afganistanul, majoritatea membrilor ISIS-K sunt considerați a fi paștuni pakistanezi. Etnia paștună e mai numeroasă, de fapt, în Pakistan decât în Afganistan, iar poziția statului pakistanez față de talibanii de pe solul său pare a avea ceva schizoid: în vreme ce guvernul de la Islamabad a sprijinit întotdeauna talibanii afgani, creați de altfel în anii 1990 pe teritoriul său, în schimb talibanii pakistanezi sunt considerați o organizație teroristă.

În concluzie: ISIS-K din Afganistan se identifică cu Statul Islamic (mai numit ISIS = ISIL = Daesh). Presa din diferitele țări va prefera una sau alta din aceste denumiri.

Unul dintre efectele imediate este că deodată talibanii încep să pară acceptabili. Iranul pariază pe talibani, scrie Le Monde. Tot Le Monde mai explică în detaliu și motivele prăbușirii armatei afgane.

Evacuarea continuă

El Pais anunță că Spania își încheie astăzi zborurile și evacuările. La fel, Süddeutsche Zeitung anunță sfârșitul misiunilor germane de salvare. Tot așa, scrie Libération, retragerea franceză va fi totală vineri seara, 27 august. Arătând că atenția se deplasează acum deja în altă parte, Emmanuel Macron pornește astăzi spre Irak, unde, cum o anunță același Libération, el va fi sâmbătă unul din rarii șefi de stat pentru o întâlnire la vârf care marchează revenirea Bagdadului în jocul diplomatic și de putere regional.

Macron mai fusese la Bagdad în septembrie 2020, pe drumul de întoarcere dintr-o vizită plină de decepții în Liban. La ceremonia și discuțiile de mâine, Irakul a invitat toți marii actori politici regionali: în primul rând Turcia, Iranul, țările arabe din Golf, precum și Egiptul și Iordania, dar și membrii Consiliului de securitate ai ONU, în primul rând SUA. Macron este însă unul din rarii șefi de stat prezenți. Afganistanul pare deja departe.

Deși invitat, lui Joe Biden i-ar fi imposibil să ia parte, pe fundalul celor care se petrec în Afganistan. Ieri, ororile din Kabul au stârnit un val de critici din partea aleșilor republicani, relatează Wall Street Journal. “Baza republicană s-a dezlănțuit împotriva lui Biden, acuzându-l de a fi plănuit foarte rău retragerea”, explică cotidianul. Cel puțin doi senatori din G.O.P. (republicanii, “Grand Old Party”) cerându-i demisia, potrivit Washington Post.

După conferința de presă de ieri seara a lui Biden, purtătoarea de cuvânt a Case Albe, Jen Psaki, a spus doar că “nu e momentul acum să facem politică”.

“Dar aceste evenimente au loc într-un moment foarte dificil pentru Biden”, observă Washington Post. “Cu toate că americanii sunt favorabili încheierii războiului din Afganistan, cota de popularitate a lui Biden a scăzut, cum o arată un sondaj realizat înainte de baia de sânge de joi.”

Viitorul patrimoniului cultural afgan

Le Monde rezumă spaimele specialiștilor, în acest moment, pentru viitorul patrimoniului cultural afgan. Asta nu înseamnă talibanii ar putere reîncepe distrugerea monumentelor culturale non-islamice, cum au făcut în precedentul regim, dar că ar putea pur și simplu să le neglijeze cu totul.

De altfel, nu e vorba numai de patrimoniul fizic, material, al celor 5.000 ani de istorie din muzeele țării, sau din feluritele situri arheologice, ci și de moștenirea artistică sau culturală, precum muzica. În urmă cu 20 de ani, talibanii interziseseră fabricarea de lăute, de pildă.

Untergang des Abendlandes (Declinul Occidentului)

Regimul pro-occidental de la Kabul, menținut artificial în viață, cum se dovedește acum, s-a prăbușit. Un alt soi de declin, cel al Occidentului, e analizat la Londra în The Daily Telegraph, care descrie: „Patru mari tendințe ce condamnă Vestul la un declin ireversibil”.

Modelul Nord American-European-Australasiatic de societate este în pericol, estimează cotidianul conservator britanic, în vreme ce inamicii lui se întăresc pe zi ce trece.

Cele patru tendințe planetare prin care Occidentul se arată condamnat ar fi, potrivit Telegraph: apariția capitalismului non-democratic; reaua folosire a tehnologiei; efortul de a stabiliza încălzirea planetară; și declinul ideologic al Americii și Europei.

“Înainte se credea că întreaga planetă va evolua după un model occidental. Toți vom purta aceleași haine, vom conduce aceleași mașini și vom mânca la McDonald’s. Această viziune hegeliană a istoriei a fost înlocuită de nonsensul marxist, woke, în primul rând prin negarea amestecului specific Vestului de iudaism și creștinism.”

Modelul s-a dovedit fals, estimează Daily Telegraph: „Capitalismul poate foarte bine conviețui cu tirania; piața liberă nu implică libertatea cuvântului.”

O analiză care nu va alina în niciun fel unele angoase, în special în mediile intelectuale conservatoare europene.