Care vor fi conflictele anului 2023 și cum Elon Musk a turnat gaz peste foc în Brazilia

Într-un întreg dosar, The Washington Post caută să anticipeze care vor fi conflictele și primejdiile anului 2023.

Pentru mulți factori de decizie occidentali, invazia rusă a Ucrainei rămâne criza definitivă a momentului actual. E de înțeles: un război brutal în Europa de o asemenea amploare a marcat un moment crucial pe continent, realiniind strategiile în marile capitale europene și revigorând Alianța Nord Atlantică — NATO.

Dar sunt multe altele de care să ne facem griji în viitorul apropiat. Două studii – unul al unui think tank, celălalt al unei organizații internaționale umanitare – preluate de Washington Post prezintă provocările care ar trebui să îngrijoreze la nivel mondial în 2023.

Raportul anual Preventive Priorities Survey, publicat de Council on Foreign Relations (CFR), a intervievat peste 500 de oficiali guvernamentali, factori de decizie și academicieni din SUA cu privire la probabilitatea ca anumite evenimente să se declanșeze în acest an, analizând și care ar fi impactul mondial acestora — mai ales asupra intereselor Washingtonului.

Cele șapte amenințări iminente din 2023 enumerate de sondaj sunt, potrivit Washington Post, următoarele: izbucnirea unei „crize severe” care ar atrage Statele Unite într-o confruntare cu China din pricina Taiwanului; o escaladare a războiului din Ucraina, care ar duce la „deversarea armelor neconvenționale în țările vecine”; un atac cibernetic ce ar putea lovi infrastructura vitală din SUA; colapsul economic și tulburările sociale din Rusia din cauza impactului războiului, ceea ce ar duce la o spirală tot mai destabilizatoare în regiune și în afară; Coreea de Nord își intensifică testarea armelor nucleare și a rachetelor balistice cu rază lungă de acțiune; Guvernul de dreapta al Israelului lansează acțiuni secrete sau directe împotriva programului nuclear al Iranului, lăsând diplomația față de Teheran într-o fundătură; și posibilitatea unui dezastru natural urmat de tulburări sociale în America Centrală, ceea ce ar determina o creștere vertiginoasă a migrației în masă spre Statele Unite.

Dar există și alte evaluări: The International Rescue Committee (IRC) și-a dezvăluit lista anuală a potențialelor situații de urgență în 20 de țări cu cel mai mare risc de catastrofă umanitară. Ucraina, deși prinsă într-un război distrugător, este doar pe locul 10 în clasamentul IRC. Alte țări se află în condiții și mai cumplite: în fruntea listei se află națiunile din Cornul Africii, Somalia și Etiopia, lovite de secetă și război. Sute de mii de oameni trăiesc deja în condiții de foamete în aceste două țări, iar agențiile umanitare avertizează că vor urma orori mult mai mari. În Somalia, aproape jumătate din populație are deja nevoie de asistență umanitară.

Apoi vine Afganistanul, care a coborât de pe primul loc pe lista marilor îngrijorări numai din pricina gravității și mai mari a crizelor din Africa de Est. Prăbușirea economică a fost agravată de preluarea puterii de către talibani și a afectat toată țara. Impasul politic din Kabul – talibanii sunt paria internaționali și au rezervele valutare înghețate de sancțiunile SUA – nu face decât să înrăutățească lucrurile. „În ciuda eforturilor de a implica [guvernul taliban], nu a fost convenit nici un plan de abordare a colapsului economic al Afganistanului”, menționează IRC. „În vreme ce aproape întreaga populație trăiește acum în sărăcie și se pregătește pentru o nouă iarnă lungă, o agravare a nevoilor umanitare este un mare risc pentru 2023.”

Cele 20 de țări de pe lista catastrofelor potențiale compilată de IRC reprezintă aproximativ 90% dintre oamenii de pe planetă care au nevoie de asistență umanitară, 81% dintre persoanele care au fost strămutate forțat din casele lor, 80% dintre cei care suferă de insecuritate alimentară acută și doar 1,6% din produsul intern brut global. Precaritatea lor este, în sine, o reflectare a vastelor inegalități care modelează sistemul global.

Prin alte rubrici

• Pentagonul plănuiește să aducă trupe ucrainene pentru antrenament militar în Oklahoma, în SUA, pentru a învăța temeinic folosirea bateriilor anti-rachetă Patriot, anunță tot Washington Post.
• Costul deciziei de a invada Ucraina, în sânge uman și aur, crește vertiginos pentru Rusia. Moscova a încheiat anul 2022 cu un deficit de 3,3 trilioane de ruble, ceea ce înseamnă 47,3 miliarde de dolari, a declarat ministrul rus de finanțe – unul dintre cei mai proști ani fiscali din istoria țării. Asta contrastează puternic cu excedentul bugetar de 6,7 miliarde de dolari din 2021.
• Londra: o lege «anti-grevă»: în fața nemulțumirilor sociale,“guvernul vrea să interzică grevele”, scrie tabloidul Metro. Confruntat cu un val de mișcări sociale fără precedent de patruzeci de ani încoace, partidul conservator (Tory) de la guvernare aplică acum metoda Margaret Thatcher. Mai degrabă decât să facă concesii privind creșterile salariale cerute de sindicate pentru a atenua efectul inflației, premierul Rishi Sunak preferă să aplice, precum„Doamna de Fier” (1979-1990), restrângerea „drepturilor muncitorilor”, inclusiv dreptul la grevă, respectat în toate țările continentului european, regretă The Guardian.
• În fața Camerei Comunelor, guvernul lui Rishi Sunak a apărat marți, 10 ianuarie, un proiect de lege descris drept „antigrevă” de cotidianul stângii londoneze The Guardian. Prin acest text, executivul intenționează să impună un serviciu minim în mai multe sectoare cheie (sănătate, ajutor, educație, feroviar și nuclear), într-un moment în care paramedicii (11 ianuarie), asistenții medicali (18-19 ianuarie) și șoferii de autobuze (12, 19, 25 și 26 ianuarie) anunță noi zile de grevă până la sfârșitul lunii – înainte ca lor să li se alăture și cadrele didactice.
• Charlie Hebdo, celebrul săptămânal satirico-politic francez, care în ultimele două numere are o serie de caricaturi împotriva mollahilor aflați la putere în Iran, a început să publice o serie de articole pe site-ul său traduse direct în farsi și în engleză, pentru a fi accesibile iranienilor nevorbitori de franceză.
• Talibanii extremiști își consolidează controlul asupra Afganistanului. Liderul suprem al talibanilor, Haibatullah Akhundzada, și tovarășii și discipolii săi ultraconservatori și-au mutat sediul în al doilea oraș din Afganistan, Kandahar. Decizia lui Akhundzada luna trecută de a interzice femeilor să meargă la universitate și să lucreze pentru organizațiile umanitare a arătat că autoritatea reală se află la Kandahar, iar nu în Kabul, unde se află ministerele și inutilul șef nominal al guvernului.

Și — unde este Bolsonaro?

De când mii de susținători ai fostului președinte al Braziliei au luat cu asalt capitala celei mai mari țări a Americii de Sud, mai toată lumea a rămas cu această nedumerire confuză. Răspunsul sugerat este că Jair Bolsonaro se află într-un pat de spital în centrul Floridei. Dar detaliile rămân vagi.

La Bruxelles, Le Soir, analizând evenimentele din Brazilia, estimează că Elon Musk, patronul Twitter, nu a făcut, prin deciziile sale haotice și autoritare, decât să toarne gaz peste foc.

Dând afară toate echipele de moderatori Twitter din Brazilia și aruncând îndoieli asupra procesului electoral însuși, șeful Tesla, Elon Musk — scrie Le Soir — a deschis calea discursurilor conspiraționiste de extrema dreaptă. Cu un efect de bulgăre de zăpadă garantat.

Asaltul asupra Congresului din Brazilia s-a încheiat cu sute de arestări

Qatargate se crapă și mai larg

În sfârșit, la Paris, săptămânalul politico-satiric Le Canard enchaîné oferă în ultimul său număr (doar în ediția pe hârtie) un portret acid al europarlamentarei socialiste din Grecia Eva Kaili, cea aflată în închisoare în Belgia, după ce a fost prinsă în flagrant delict de corupție (în Belgia, în caz de flagrant delict nu poate fi invocată imunitatea parlamentară).

Le Canard scrie că nu este limpede deocamdată câți europarlamentari s-au lăsat cumpărați de Qatar (și accesoriu de Maroc), “confundând astfel apărarea valorilor democrației europene cu propriile lor interese”.

Dincolo de păcatele acestei “socialiste” din Grecia în apartamentul căreia au fost găsiți saci de bani burdușiți cu mai mult de un milion de euro în cash proveniți din Qatar, pentru ca ea și alții să promoveze interesele emiratului în Parlamentul European, Le Canard (remarcând în treacăt că nu există un organism care să verifice averile eurodeputaților) subliniază ceva ce poate indica o autentică cultură a corupției în instituțiile UE:

«În luna decembrie, actuale președintă a Parlamentului European, malteza Roberta Metsola, a încercat să-și plaseze cumnatul în echipa sa de consilieri, pe postul de însărcinat cu… supravegherea transparenței, ceea ce este interzis unui simplu eurodeputat. “Coincidența” fiind descoperită, malteza a dat înapoi ca un șoim. Transparența la Bruxelles? Mai e mult până acolo», constată, aproape satisfăcut, Le Canard enchaîné.