„Caron”, noul val de căldură extremă: Legătură evidentă cu schimbările climatice

În sudul Sardiniei s-ar putea înregistra 50⁰C, iar Luca Mercalli, președintele Societății Italiane de Meteorologie, a spus că nu există „niciun dubiu” că valurile de căldură extremă sunt legate de încălzirea globală.

Un nou anticiclon, care a ajuns în regiune duminică din Africa de Nord, ar putea ridica temperaturile peste recordul de 48,8⁰ C , înregistrat în Sicilia în august 2021. Avertismentul institutelor meteorologice urmează valului de căldură de săptămâna trecută, care fusese botezat Cerber, după câinele care în mitologia greacă păzea întrarea în lumea „de dincolo” a zeului morții Hades.

Săptămâna aceasta urmează „Caron”, numit așa după barcagiul care duce sufletele morților în lumea lui Hades.

Agenția Spațială Europeană (ESA) a avertizat că valul de căldură „Caron” ar putea face ca Europa să înregistreze cele mai ridicate temperaturi măsurate vreodată în istorie.

Schimbările climatice provocate de oameni alimentează fenomenele extreme din lumea întreagă, care devin mai frecvente și mai mortale, de la valuri de căldură la inundații la incendii de vegetație, notează Guardian.

Iar aceste valuri de călduri sunt mortale: un studiu publicat recent în Nature Medicine arată că anul trecut, peste 60.000 de oameni au murit în Europa în urma valurilor de căldură. Cele mai multe victime au fost în Italia, Grecia, Spania și Portugalia.

Italia, vulnerabilă climatic

Italia se dovedește una din țările europene cele mai vulnerabile la efectele schimbărilor climatice: în ultime 13 luni s-au înregistrat 50 de decese în urma fenomenelor climatice extreme, ploi torențiale, inundații, valuri de căldură repetate.

Pagina de internet IlMeteo.it scrie despre „o furtună de căldură” care lovește din nou Italia în aceste zile.

În sudul Sardiniei, temperaturile ar putea ajunge la 50C miercuri, cu 45C - 46C în părți din Puglia și Sicilia.

La Roma, în plin sezon turistic, se așteaptă temperaturi de 42 sau 43 C marți.

Ministerul italian al Sănătății a decretat „alertă roșie de căldură” în 16 orașe, inclusiv Roma, Florența, Bologna, Bari, Cagliari și Palermo, ceea ce înseamnă că temperaturile sunt atît de ridicate încât reprezintă o amenințare pentru sănătatea întregii populații.

Noaptea, temperaturile rămân la peste 20C, ceea ce face ca oamenii să doarmă greu.

Luca Mercalli, președintele Societății Italiane de Meteorologie, a spus că nu există „nici un dubiu” că valurile de căldură extremă sunt legate de încălzirea globală.

„Este mult mai ușor să stabilești legătură directă între un val de arșiță și încălzirea globală decât, să zicem, inundații”, a adăugat el într-un interviu cu CNN. „Inundațiile au o componentă legată de schimbările climatice, dar nu știm în ce măsură, așa că este mai delicat să spunem că o inundație este cauzată de [criza climatică]. În schimb, cu căldura nu există vreun dubiu – este cel mai direct fenomen pe care îl putem percepe.”

În Grecia, din cauza căldurilor extreme, autoritățile au închis Acropolis la orele prânzului, pentru ai proteja pe turiști. Și acolo, Institutul Meteorologic se așteaptă că temepraturi de peste 40C în următoarele șase zile.

În Spania, insulele Canare, Tenerife, Gran Canaria și La Palma sunt afectate de incedii forestiere puternice – peste 4 mii de persoane au fost evacuate de pe insula La Palma.

Un cerc economic vicios

Țările cu economii vulnerabile, economii slab dezvoltate sunt cele care suportătă cele mai drastice consecințe financiare ale valurilor succesive de călduri excesive din ultimii 20 de ani, deși sunt în general și țările cu cele mai slabe emisii de carbon, arată un studiu al Universității Dartmouth, publicat în Science Advances. Între 1992 – 2013, valurile de căldură excesivă, provocate de activitatea umană, au costat țările cu venituri mici, cum ar fi India sau Indonesia, în jur de 6,7% din PIB pe cap de locuitor/pe an, spre deosebire de economiile puternice, din Europa sau America de Nord, unde costurile s-au ridicat la numai 1,5%.

„Fără irigare, suntem la cheremul sorții”. Un grup de viticultori sapă un lac de acumulare pentru a-și proteja podgoriile de secetă

Studiul calculează impactul financiar al căldurii extreme asupra infrastructurii, agriculturii, productivității, sănătății umane și asupra altor domenii.

„Până acum am subestimat adevăratele costuri economice pe care le-am suferit din cauza încălzirii globale și probabil că subestimăm costurile pe care le vom avea în viitor”, a spus Justin Mankin, profesor asistent de geografie la Dartmouth College și unul din autorii lucrării pentru The Guardian.

„Este un cerc vicios”, constată Mankin, pentru că economiile care plătesc din greu pentru schimbările climatice sunt exact cele care nu au profitat de o industrializare puternică. „Se așteaptă de la ele să se industrializeze într-o economie globală care nu le este favorabilă, în timp ce tot ele sunt cele mai afectate de schimbările climatice provocate de industrializarea puternică a nordului global”, mai spune Justin Mankin.

Costurile umane sunt însă cel puțin la fel de grave.

„Știm că valurile de căldură dăunează grav recoltelor, provoacă boli precum insolația, dar au și alte efecte aspra oamenilor: mărește agresivitatea, crește numărul accidentelor la locul de muncă și scade capacitatea mentală”, implicit productivitatea, spune și Christopher Callahan, cercetător la Dartmouth College și alt autor al studiului publicat în octombrie 2022.