Premiza Curții controlate de conservatori este, în teorie, normală și anume faptul că nimeni în America nu este deasupra legii, nici măcar președintele. Dar detaliile deciziei, adoptată doar cu votul judecătorilor conservatori au generat dezbateri aprinse în rândul experților și politicienilor.
În esență, Curtea a stabilit că pentru activitățile fundamentale ale unui președinte există o imunitate absolută, iar pentru alte acțiuni oficiale există un potential de imunitate, lăsând instanțelor inferioare să decidă asupra distincțiilor.
Criticii deciziei, inclusiv judecătoarea la Curtea Supremă, Sonia Sotomayor, au avertizat că decizia ar putea transforma președintele într-un rege, liber să comită infracțiuni fără teama de repercusiuni. David Becker, directorul executiv al Centrului pentru Inovare și Cercetare în Alegeri, a declarat: "Dacă un viitor președinte ar dori să comită infracțiuni, inclusiv subminarea unei alegeri sau menținerea puterii împotriva voinței poporului american, această opinie ar putea oferi o cale pentru a o face."
Biden trage semnalul de alarmă
Deși decizia nu oferă imunitate totală pentru toate actele președintelui, aceasta face ca tragerea la răspundere a președinților să devină mult mai dificilă.
Președintele Joe Biden a răspuns ferm deciziei, afirmând că aceasta este periculoasă și fără precedent. Într-un discurs la Casa Albă, Biden a declarat: „Acum, poporul american va trebui să facă ceea ce Curtea ar fi trebuit să facă și nu a făcut: să emită un verdict despre comportamentul lui Donald Trump." Biden a subliniat că această decizie permite președinților să scape de responsabilitate pentru acțiunile lor, subminând astfel integritatea democrației americane.
Judecătoarea Sonia Sotomayor a fost una dintre vocile cele mai vehemente împotriva deciziei. Sotomayor a avertizat că majoritatea Curții a creat o „zonă fără lege în jurul președintelui." Ea a argumentat că această decizie ar putea legaliza acțiuni extrem de periculoase, cum ar fi de exemplu ordinul unei președinte de a asasina un rival politic sau de a organiza o lovitură de stat militară pentru a se menține la putere.
Concluzionând, Sotomayor a subliniat: „De frică pentru democrația noastră, mă opun".
Sonia Sotomayor, judecătoare la Curtea Supremă, participă la o dezbatere, 23 februarie 2024, Washington.
Trump sărbătorește cu majuscule
Trump a salutat decizia Curții ca fiind „bine scrisă și înțeleaptă”, susținând că aceasta va face ca multe dintre cazurile împotriva sa să dispară sau să devină irelevante.
Într-o postare pe platforma sa socială, el a arătat cu majuscule că „DECIZIA CURȚII SUPREME ESTE UNA MULT MAI PUTERNICĂ DECÂT SE AȘTEPTAU UNII. ESTE FOARTE BINE SCRISĂ ȘI ÎNȚELEAPTĂ ȘI CURĂȚĂ MIROSUL URÂT AL PROCESELOR ȘI FARSELOR LUI BIDEN."
Criticii deciziei, cum ar fi Norm Eisen de la Brookings Institution, au avertizat că aceasta deschide o breșă periculoasă în structura constituțională a Americii. „Când judecătorii dizidenți avertizează că majoritatea ar putea legaliza o crimă comisă de un președinte, acest avertisment trebuie luat foarte în serios," a spus Eisen. El a subliniat că decizia subminează echilibrul puterilor în stat, care a menținut stabilitatea democrației americane timp de două secole și jumătate.
Decizia Curții Supreme privind imunitatea președinților va avea consecințe semnificative asupra modului în care președinții pot fi trași la răspundere în viitor. Aceasta ridică întrebări importante despre echilibrul puterilor în sistemul politic american și despre capacitatea democrației americane de a se proteja împotriva abuzurilor de putere.
Decizia marchează un moment decisiv în istoria juridică a Americii și va continua să fie subiect de dezbatere în anii ce vor urma.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te