Agenția Națională pentru pentru Combaterea Infracțiunilor din Marea Britanie, National Crime Agency, a spus astăzi Europei Libere de ce a ajuns anume acum în atenția justiției britanice cazul lui Luca Filat, fiul fostului premier Vlad Filat.
O investigație a Agenției arată că, la cei 22 de ani ai săi, Luca Filat locuiește din 2016 la Londra, unde și-a cumpărat un Bentley de 200 de mii de lire sterline, a închiriat un apartament de peste o mie de lire pe zi plătit pe un an înainte, a dus un mod de viață extravagant, cheltuind sume de bani semnificative pe bunuri și servicii de lux.
Agenția a făcut publice toate aceste detalii joi, 7 februarie, când judecătorul Michael Snow de la un tribunal al Londrei a dat curs cererii Agenției Naționale pentru Combaterea Infracțiunilor de a confisca din conturile lui Luca Filat alte aproape jumătate de milion de lire, spunând că banii au provenit cel mai probabil din activitățile criminale ale tatălui său în Moldova. Conturile lui Luca Filat au fost înghețate în luna mai anul trecut, cerându-se să justifice de unde are banii, lucru pe care fiul fostului premier nu l-a făcut.
Anunțul de joi al Agenției Naționale pentru Combaterea Infracțiunilor din Marea Britanie a cauzat mare agitație în presa moldoveană, căzând în plină campanie electorală. Amintirea furtului miliardului, din 2014, este încă vie (foarte vie), iar aliați ai fostului premier, condamnat la 9 ani de închisoare pentru corupție, candidează la parlamentarele din 24 februarie.
Cum a ajuns așadar cazul lui Luca Filat în atenția justiției britanice tocmai acum, în plină campanie electorală moldoveană?
Am adresat întrebarea Agenției Naționale pentru Combaterea Infracțiunilor din Marea Britanie. În răspunsul primit în scris de la o purtătoare de cuvânt se precizează mai întâi că acesta este un caz civil, nu unul penal, adică nu a avut loc vreun proces, ci numai audieri la tribunal. Apoi, din răspuns mai aflăm următoarele:
Calendarul audierilor este stabilit în întregime de tribunal și nu a existat nicio încercare de interferență în alegerile moldovene...NCA
„Agenția Națională pentru Combaterea Infracțiunilor nu poate determina momentul când are loc o audiere sau este examinat un caz în sistemul judiciar.
Punerea tuturor cazurilor pe rol este o responsabilitate și o funcție a sistemului judiciar iar scopul general este să se asigure pe cât posibil faptul că toate cazurile sunt audiate sau judecate în conformitate cu interesele justiției.
Calendarul audierilor este stabilit în întregime de tribunal și nu a existat nicio încercare de interferență în alegerile moldovene”.
Deci, audierea cazului în justiția britanică tocmai acum, cu două săptămâni înainte de alegerile moldovene, pare o coincidență.
Dar de ce au ajuns autoritățile britanice să se ocupe de un asemenea caz? Răspunsul la această întrebare trebuie căutat într-o lege britanică adoptată în 2017 și pusă în aplicare de Agenția Națională pentru Combaterea Infracțiunilor.
### Vezi și... ### Fiul lui Filat si alţi fii şi fiice ai actualilor şi foștilor demnitari ajunşi în atenţia presei
Marea Britanie s-a dotat în 2017 cu o lege, „Criminal Finances Act”, care permite înghețarea conturilor din bănci și, în același an, a fost creată și posibilitatea de a se emite ordine prin care trebuie explicată sursa banilor din conturi sau cu care s-au achiziționat bunuri imobiliare, de exemplu, dar nu numai, prescurtat UWO sau Unexplained Waealth Orders.
Londra, la fel ca Parisul, remarca cotidianul Financial Times, deveniseră de multă vreme locuri preferate pentru investițiile oligarhilor ruși în imobile de lux, de exemplu. Nu întâmplător Londra este numită ironic „Londongrad”.
Your browser doesn’t support HTML5
Sancțiuni la Londongrad?
Marea Britanie acordase, de asemenea, între 2008 și 2015, dreptul de reședință permanentă unui număr de 700 de bogătași ruși, în baza investițiilor făcute de aceștia. Legea a fost amendată între timp.
Revenind la ordinul privind sursa unei averi nejustificate, UWO: în linii mari se folosește, ca și în cazul fiului lui Vlad Filat, când există o discrepanță strigătoare la cer între o posesie (casă sau mașină, stil de viață) și venitul declarat, licit al persoanei. Valoarea bunului achiziționat trebuie să fie însă de minim 50 de mii de lire sterline.
Ordinele acestea iau în vizor două categorii: „personalități politice” și anturajul acestora, atâta timp cât nu sunt cetățeni ai unei țări din Spațiul Economic European. A doua categorie sunt persoanele suspectate de crime grave în Marea Britanie sau în afară.
În Marea Britanie s-au spălat sume importante de bani, experți citați de Financial Times vorbesc de circa 90 de miliarde de lire sterline pe an. Dar în raportul pentru 2017 al Agenției Naționale pentru Combaterea Infracțiunilor (National Crime Agency) se arată că media de 90 de miliarde anual ar putea fi „o subestimare crasă”.
### Vezi și... ### Cine are ce și unde?Cum țintele cele mai vizibile (deși departe de a fi singurele) ale anchetelor din ultimii ani au fost oligarhii ruși cu legături la Kremlin, motiv pentru care s-a pus repede problema dacă ordinul de a explica sursa banilor nu poate deveni o armă politică, de șantaj, agențiile care au dreptul să emită astfel de ordine sunt însă independente politic: pe lângă NCA, mai este fiscul Majestății Sale. Autoritatea de Control Financiar (Financial Conduct Authority) sau procuratura. Politicienii nu pot cere emiterea unui astfel de ordin, care este unul îndreptat stric împotriva spălării de bani.
Instituțiile se pot autosesiza, iar dacă proprietarul nu poate dovedi că a achiziționat imobilul sau obiectele pe cale legală, atunci ele pot fi confiscate.
În general însă în țările în care legislația permite confiscarea averii și proprietăților corupților se pune problema conflictului unei asemenea legislații cu cea care asigură dreptul la proprietate.