Cazul Viorel Morari - între justiție și ipocrizie

Procuratura Generală susţine că felul în care este examinat dosarul de învinuire al fostului șef al Procuraturii Anticorupție Viorel Morari scoate în vileag, chiar de la prima etapă, probleme majore din cadrul sistemului judecătoresc. Procuratura a cerut strămutarea cazului la o altă instanță, după ce vineri Judecătoria Chişinău l-a eliberat din arest preventiv pe Morari plasându-l sub control judiciar pentru 60 de zile. Morari este acuzat de abuz de serviciu, fals în acte publice și amestec în înfăptuirea urmăririi penale. Potrivit procuraturii, eliberarea din arest al fostului procuror anticorupţie s-a produs cu mai multe nereguli.

Cazul Viorel Morari - între justiție și ipocrizie

Procuratura Generală îi reproşează vicepreşedintelui Judecătoriei Chişinău Dorin Dulghieru că ar fi acţionat contrar legii atunci când a dat curs solicitării apărării lui Morari şi a dispus formarea unui complet din trei judecători care să examineze cauza, după ce dosarul fusese deja repartizat aleatoriu unui singur judecător. Potrivit legislaţiei, cauzele penale deosebit de complicate și cele de rezonanţă pot fi examinate de un complet de trei judecători, numai că la decizia preşedintelui instanţei şi nu a adjunctului acestuia, cum s-a întâmplat în cazul lui Morari.

Doi dintre magistraţi nu au fost desemnați aleatoriu, dar au fost stabiliți discreționar, în lipsa unor criterii obiective, de către vicepreședintele judecătoriei Dorin Dulghieru, se spune în comunicatul Procuraturii.

„Prin formarea completelor în componența pe care și-o doresc, președinții instanțelor judecătorești au controlat și controlează în continuare întru totul sistemul și își asigură hotărârile și sentințele pe care le vor”, se mai arată în comunicat. Se precizează că anume cei doi magistrați numiți discreționar au decis eliberarea lui Morari sub control judiciar motiv din care Procuratura va cere mutarea dosarului la o altă instanţă. Totodată va solicita Inspecției Judiciare a CSM să examineze acțiunile vicepreședintelui instanței Dorin Dulghieru deoarece „nu este clar zelul de sârguință al acestuia în cazul lui Morari”.

Victor Panțîru

Unul dintre avocaţii lui Morari, Victor Panțîru, neagă eventuale abateri legale la repartizarea examinării cazului şi consideră că Procuratura încearcă să pună presiune pe sistemul judecătoresc pentru a obţine o sentinţă de condamnare.

Consilierul juridic Ion Guzun de la Centrul de Resurse Juridice spune că reacţia Procuraturii trezeşte semne de întrebare şi că ar fi o încercare de intimidare a magistraţilor:

„Se pare că Procuratura Generală a ales calea discursului public decât să solicite prin cererea instanţei de judecată strămutarea cauzei.

Eu personal pricep comunicatul de presă care a fost publicat de către Procuratura Generală ca pe o mişcare de intimidare a judecătorilor. Indiferent de reputaţia unor preşedinţi de instanţă, tot timpul, preşedinţii de instanţe şi vicepreşedinţii, în special dacă ne referim la municipiul Chişinău, decideau în cazul unor dosare mai complexe sau de rezonanță formarea unor complete de judecată. Se pare că soluţia prin care s-a modificat măsura preventivă în cazul domnului Morari nu a atins aşteptările cuiva, în cazul dat a Procuraturii Generale”.

Codul de procedură penală stabileşte mecanismul şi modalitatea de strămutare a unui cauze, precizează Ion Guzun. Strămutarea cauzei poate fi cerută de preşedintele instanţei de judecată sau de una dintre părţi. Cererea trebuie să fie motivată. Iar Curtea Supremă de Justiţie strămută judecarea unei cauze penale în cazul în care prin aceasta se poate obţine soluţionarea ei obiectivă, rapidă, completă şi se asigură desfăşurarea normală a procesului, explică juristul:

Ion Guzun

„Cred că vrea să fie utilizată Curtea Supremă de Justiţie ca dosarul să fie transmis unei instanţe judecătoreşti nu din Chişinău. Avem cazul domnului Şor şi al altora când dosarele au fost transmise cu scopul de a fi tergiversate. Sper foarte mult că acesta nu este cazul. Cel puţin din comunicatul de presă al Procuraturii nu am observat o motivare a necesităţii strămutării, iar Procuratura generală însăşi recunoaște că până în prezent nu a atras atenţie la practicile similare. Dar spuneţi-mi, vă rog, din zecile de mii de dosare examinate în instanțele judecătorești până acum, să fi fost cauza lui Viorel Morari prima şi cea mai de rezonanţă sub acest aspect.”

Fostul șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, a fost eliberat din arest preventiv și pus sub control judiciar pentru o perioadă de 60 de zile pe 14 februarie 2020, după prima ședință de judecată pe dosarul în care este acuzat de abuz de serviciu, fals în acte publice și amestec în înfăptuirea urmăririi penale. Morari care pledează nevinovat a declarat după şedinţa de judecată că ar fi victima unei răzbunări. Morari a respins şi acuzațiile dintr-un al doilea dosar care i-a fost deschis sub învinuirea de îmbogățire ilicită şi spălare de bani, spunând că este pedepsit pentru că ar fi „mers împotriva sistemului”.