Dintre calitățile bune, majoritatea moldovenilor spun că sunt harnici, primitori, ospitalieri, că sunt veseli când e vorba de petreceri. Dintre defecte, ei enumeră o anumită înclinație spre mită, lipsă de solidaritate națională, dar și o anumită tendință de a păcăli munca și a se înfrăți cu paharul. Despre calități și defecte vorbim la acest sfârșit de săptămână. Ce calități și defecte pun în evidență moldovenii? Oamenii cu care am discutat la Căușeni vorbesc despre băștinași ca fiind ospitalieri, înțelegători, naivi, creduli, dar și despre invidie, egoism, trădare și lista ar putea continua. Provocarea a fost să-i invit pe interlocutorii mei să se privească în oglindă.
Your browser doesn’t support HTML5
Ce cred moldovenii despre defectele și calitățile lor
– „Calitățile bune-s că oamenii îs deprinși să lucreze și să muncească, și să rabde ceea ce este. Dar defectele? Ce defecte? Defectele când lumea-i zavidnaia, mai repede să spun, invidioasă, dacă vede că omul lucrează, iar el stă acasă, nu vrea să lucreze, dar pe urmă îi pare rău că acela care se duce pe deal și stă în frig are. Iaca, la noi invidia și lenea, și beția asta, beția pe mare plan chiar. Șed toți la donații, tineretul stau acasă și așteaptă să le dea cineva, numai ajutoare așteaptă și gata.”
Europa Liberă: Cum sunt moldovenii – iertători sau răzbunători?
– „Răzbunători nu-s, dar de iertători îs mai mulți.”
Europa Liberă: Îs luptători sau cedează?
– „Dacă ar fi luptători, și-ar scoate drepturile lor, dar așa... îs lăsători mai mult.”
Europa Liberă: Patrioți sau mai și trădează?
– „Sunt și patrioți, dar îs puțini, dar trădători, apoi îs majoritatea.”
Europa Liberă: Acceptă umilința sau vor să trăiască cu demnitate?
– „Diferiți. Care vor să trăiască ca lumea, pleacă din țară. Dar sunt care vor să trăiască și aici și rabdă totul, și lucrează cu ceea ce este, și înfruntă toate greutățile.”
Europa Liberă: Se lasă ușor manipulați?
– „Încă tare ușor. Păturile astea social-vulnerabile, apoi aceia unde bate vântul, acolo se duc și ei, cum le spune așa fac, n-au socoteala lor în cap.”
Europa Liberă: Defectele acestea pot fi înlocuite cu calități bune?
– „Pot, dacă ar fi societatea noastră olecuțică mai dezghețată, mai învățată, să pună mâna pe carte, să studieze, să se mai uite la ce se face împrejur, să nu se lase duși de vânt încolo și încoace. Dacă ar fi oleacă mai des-holbați, ar avea și alte calități, că toată guvernarea noastră manipulează cu oamenii cum poate, cu amăgeli, cu promisiuni și omul nostru, majoritatea îs la sate. Acasă îs animale, acasă îs gospodărie, acei de la oraș majoritatea îs plecați peste hotare și au rămas bătrânii.”
Europa Liberă: Și cine-s luptători, dacă Dvs. ziceți că la țară aveți mai mult grijă de vacă, de purcel?
– „Tot noi suntem luptători, dar puțin, puțin de tot; nu mai stăm cu mâinile în buzunare, să zicem, ca să ne calce cineva pe cap, dar asta-i puțin ce facem noi, că ne ducem o dată-dădăori să ne scoatem drepturile. Aici trebuie, dar ei destul de bine știu că omul de la sat îi ocupat tot timpul, necăjit și ocupat. Mulți și-s sătui de-amu de toată manipularea asta care se face de sus...”
Europa Liberă: Dacă ar fi să prezentați calitățile bune ale moldovenilor, care ar fi primele la care vă gândiți?
– „Hărnicia, omenia, spiritul de inițiativă, spiritul gospodăresc...”
Europa Liberă: Și defecte?
– „Poate că defectul este că suntem un bolovan de acela care ne-am oprit la un delușor puțin și așteptăm cineva să ne împingă.”
Europa Liberă: Generoși sau zgârciți?
– „Îmbinăm generozitatea cu zgârcenia și altădată venim dintr-o margine în alta, dar în codul nostru genetic este să fim generoși și buni.”
Europa Liberă: La capitolul toleranță, ce puteți să spuneți?
– „Odată ce în localitățile noastre nu a izbucnit un război etnic ș.a.m.d., înseamnă că suntem toleranți. Noi avem foarte multe exemple unde supraviețuim, unde putem să stimăm confesiunea oricăruia, indiferent de faptul că în sufletul nostru o considerăm valoare sau o considerăm rătăcire, dar până la urmă îl acceptăm așa ca el singur să se convingă dacă a făcut greșeală sau a făcut bine. Și consider că suntem toleranți. Dacă am zice referitor la gen, urmează să mai lucrăm în acest domeniu, fiindcă moldoveanul este deprins că femeia trebuie să fie acasă, la bucătărie și să fie mamă a copiilor, iar tatăl să fie cel care vine acasă cu de toate, dar până la urmă avem foarte multe exemple unde și femeile fac foarte multe lucruri bune, de valoare.”
Europa Liberă: Se lasă moldovenii manipulați?
– „Foarte mult se lasă manipulați. Ei își inventează niște manipulări, deoarece este frica de schimbare, frica de a face primul pas și de aceea manipulăm. Manipulăm pe aceea că nu ne-a plouat – Dumnezeu este de vină; manipulăm pe aceea că, uite, nu ne-au trimis europenii banii și de aceea nu am avut dezvoltare...”
Europa Liberă: Mai multă frică sau mai mult curaj?
– „Prevalează frica, mai ales în ultimul timp. Și aș zice că frica de schimbare, frica de nou, deoarece avem nostalgia trecutului în care vrem să rămânem așa și aici când vin niște lideri și ne mai spun că este colhoz, eu observ impresia cetățenilor, că fiecare ridică mâna și zice: „Da, să revin la colhoz, să vin acolo unde am fost, unde au fost părinții noștri”. Este o mentalitate păguboasă.”
Europa Liberă: Prietenoși sau răzbunători?
– „Suntem mai mult prietenoși decât răzbunători, deși avem invidia că nu putem să scoatem în valoare la momentul de față ceea ce avem și ceea cu ce trebuie să ne mândrim și să ne facă măreți, dar cădem pradă materialismului că, uite, unul face și altul nu face, dar până la urmă, când punem în valoare ce a obținut acela printr-o casă frumoasă, că și-a pierdut poate și familia, venim la ideea că, uite, am avut dreptate că am rămas aici, am muncit, mi-am ținut copiii pe lângă mine, mi-am ținut bătrânii.”
Europa Liberă: Cu credință sau cu fals?
– „Cu mai mult fals decât credință. Mi-a spus odată un preot că atunci când vor fi cupolele bisericilor aurite, atunci va fi mai puțină credință. Și nu știu de ce am nimerit într-un val din acestea în care încep să mă încredințez că avem hramuri foarte frumoase ale bisericii și nu ne dăm seama că este hramul bisericii, dar ne facem hramul poftei noastre și al distractismului nostru. Avem mănăstiri foarte valoroase, în care vin străinii și se închină, dar noi le ținem de rezervă că atunci când voi fi mai bătrân mă voi duce și din acest considerent noi pierdem din credința noastră.”
Europa Liberă: Valentina Ursu, de la Radio Europa Liberă.
– „Bună ziua! V-am recunoscut.”
Europa Liberă: Am ajuns aici, la Căușeni, cu microfonul și întrebăm cetățenii despre calitățile bune la moldoveni și defecte. Dvs. ce scoateți în prim-plan?
– „Moldovenii sunt o națiune credulă și ușor de manipulat, dar aceasta este un rezultat al anilor pe care i-am petrecut atât noi, cât și buneii, părinții noștri, care au fost deportați, lăsați fără avere, iar cei care s-au încumetat să se revolte au fost ori pe loc exterminați, ori duși prin siberii. Lucoarea cea care venea de la Răsărit a dovedit în timp că nu mai este ea lucoare, ci este o teroare și am fost acolo unde au vrut ei, nu unde am dorit noi.”
Europa Liberă: Luptători sau fără atitudine? Cum sunt moldovenii?
– „Sunt așa, ca ultima ripostă și ultima durere în suflet – trântește cușma în pământ și pleacă din țară, fiindcă aici nu este dreptate, nu se face ceea ce se promite la alegeri și de aceea oamenii pleacă. Acei care pot să mai spună un cuvânt sunt plecați.”
Europa Liberă: Iertători sau răzbunători?
– „Mai mult iertători decât răzbunători, fiindcă să te răzbuni, asta înseamnă să ieși în stradă, să-ți spui păsul, să-ți spui atitudinea, dar mai mult creduli și nu știu dacă va mai fi cândva dreptate pe acest pământ, dar cred și sper.”
Europa Liberă: Generoși sau egoiști?
– „Mai mult egoiști. Invidioși și dacă cineva dintre ai lor atinge un nivel oarecare, el este tras de picioare și ca în bancul acela: „Înapoi, în ceaunul cel cu smoală”.”
Europa Liberă: Cu gândul la cei mai triști?
– „Pe cei mai triști îi vedem primprejurul nostru și ne pare rău că lumea este adusă la așa condiție când supraviețuiesc, dar nu trăiesc.”
Europa Liberă: Despre calitățile bune la moldoveni și despre defecte ce puteți să ne spuneți?
– „Ce calități bune au oamenii? Îs ospitalieri, harnici, gospodari, grijulii, dar, sărmanii, au rămas fără copii. Iată asta-i ceea ce vreau să spun, că sunt și eu printre acei ai căror copii îs plecați peste hotare, bătrânețile iată-le îs aici, îs aici și noi am rămas singuri.”
Europa Liberă: Dacă-s harnici, de ce trăiesc în sărăcie?
– „De atâta că așa este conducerea noastră, salariile îs mici, locuri bune de lucru nu-s.”
Europa Liberă: Îs luptători sau îs fără atitudine?
– „Îs cu atitudine, numai că nu au susținere de nicăieri, știți, doamnă, nu au, nu au susținere. Tineretul îi tot plecat, eu am fiică care trăiește la București și eu mă uit acolo, dacă ceva nu le place, toți au ieșit în stradă. Eu am nepoțel de 3 anișori și el merge și arată cu mâna acolo ce strigă ei: „Jos cutare!”, „Libertate!” sau ce, dar la noi nu este, dar chiar nici nu are cine să iasă în stradă. Toți sunt plecați. Îmi pare foarte rău că trăim așa și dacă aș fi mai tânără, doamnă, și eu aș pleca, nu aș sta aici deloc. Am 48 de ani lucrați și eu am o pensie mizeră de 1.009 lei.”
Europa Liberă: Mărinimoși sau zgârciți?
– „Mie mi se pare că ei din ce au rup bucățica ceea și o dau la alții. Eu așa zic gândindu-mă la mine. Știți, eu când vreau să-i fac omului un rău, mă gândesc: dar cum ar fi dacă mi-ar face mie cineva răul acesta? Și de asta zic că sunt oameni buni la inimă.”
Europa Liberă: Iertători sau răzbunători?
– „Iertători! Dacă am fi răzbunători, nu am trăi așa.”
Europa Liberă: Patrioți sau... trădători?
– „Și, și. Patrioți mai puțini cred că au rămas în țara asta, fiindcă cei care au luptat pentru dreptate au văzut că nu pot nimic să dobândească, să obțină și au plecat. Eu am băiat în Anglia, fată la București. Vă zic că am un fecior în Anglia, dar când i-am făcut nuntă, am făcut-o în România și eu ziceam: „Sergiu, mie îmi e așa de rușine, nu e nimic pe masă”. Dar el îmi zice: „Mamă, te-ai ridicat de la masă flămândă?” Zic: „Nu!” – „Dar ce vrei, mamă?...” Că la noi stă farfurie peste farfurie, fac o nuntă și pe urmă pleacă, își iau geanta și pleacă la Moscova, fiindcă au făcut nuntă și trebuie să întoarcă datoriile. Și înmormântările... Știți, eu am înmormântat și mamă, și frate într-o săptămână. Nici nu vă dați seama cât am cheltuit eu într-o săptămână pentru doi morți. Pentru ce? Iată asta-i, dragă...”
Europa Liberă: Îs toleranți cetățenii Republicii Moldova?
– „Da, fiindcă vede că cineva face rău, dar nu spune, se teme. Și eu așa aș pleca la Chișinău când se fac mitingurile astea, dar nu știu, zic, cu mine nu va face nimeni, asta tineretul care au plecat, sărmanii de ei. Așteptăm alegerile astea, știți, doamnă, iarăși mă bag în politică, poate o să fie ceva...”
Europa Liberă: Se lasă lumea manipulată?
– „Se lasă... Oamenii de la sat ceea ce aud de la cumetri, ceea ce aud de la liderul lor și iată de ce nu știi pe cine să-l crezi la urma urmei. Iată asta este.”
– „Aș spune că la moldoveni de toate avem. Avem brațe de muncă, suntem nu mai proști ca alții, avem pământ bogat, una ne lipsește – suntem ca oile fără cioban. Trebuie cioban, trebuie conducere, trebuie un om care să conducă ca lumea!”
Europa Liberă: Cum sunt moldovenii: iertătorii sau răzbunători?
– „Îs foarte iertători! Ei rabdă, ei rabdă, rabdă... Dar eu nu știu cât au să poată răbda.”
Europa Liberă: Patrioți sau trădători?
– „Marea majoritate îs patrioți. Dar eu aș spune că ce fel de patriot, dacă el nu cunoaște un cuvânt în română, dar e deputat? Și-i alesul poporului, dar poporul îs mai mult moldoveni?! Apoi se pune întrebarea: cum a ajuns acolo și unde-i legea ceea care spune că numaidecât să cunoască la perfecție limba de stat, nu „știu aleacî și gata”?”
Europa Liberă: Zgârciți sau darnici? Cum sunt moldovenii?
– „Îs foarte buni la inimă și dacă-i iei cu binișorul, poți să-i dezbraci cu pielea, dar dacă i-ai supărat, apoi aține-te...”
Europa Liberă: Invidioși sau nu prea?
– „Te invidiază ai tăi, rudele te invidiază, dar aceilalți, străini, nu te invidiază, din contra te mai ajută.”
Europa Liberă: Economi sau risipitori?
– „Și așa, și așa. Depinde ce fel de categorie de oameni. Acei care n-au avut bani, când iau banul apoi îl risipesc până la urmă.”
Europa Liberă: Ușor sau greu de manipulat?
– „Pe invalizi și pe pensionarii care-s mai săraci, mai nevoiași cu o sticlă de șampanie și cu o cutie de bomboane îi cumperi și faci ce vrei sau cu un pahar de vin.”
Europa Liberă: Defectele pot fi înlocuite cu calități bune?
– „Numaidecât!”
Europa Liberă: Vorbim despre calitățile bune și defectele la moldoveni. Care sunt acestea?
– „Sunt harnici tot timpul.”
Europa Liberă: Ați spus că deseori mergeți peste Ocean, în Canada, la copii.
– „Da, da, da.”
Europa Liberă: Când vă întreabă cineva să prezentați Republica Moldova, în câteva propoziții despre ce le povestiți?
– „Le arăt pe harta unde e Moldova, le-am spus și despre vinuri și mămăliguță, că noi facem și noi îi chemăm, dar majoritatea știu de români. Eu am văzut și acolo moldoveni șmecheri...”
Europa Liberă: Ce defecte ar putea să fie transformate în calități bune la națiune?
– „Of! Eu aș vrea ca mai puțin să se bea la noi. Noi cu vinul o ducem bine, dar tot cu măsură ar trebui să fie. Și să nu-i invidieze pe alți oameni care au de toate. Iaca eu vând la piața aceasta, dar ei nu știu că eu am lucrat 15 prin Rusia și am făcut bani, mi-am ridicat copiii și-apoi m-am ocupat oleacă cu businessul ca să pot trăi, că doar cu pensia nu pot trăi, cu 1.000 de lei. Ce asta-i pensie? Mă ajut singur pe mine și de-amu ne mai ducem la copii și mai ședem cu copiii.”
Europa Liberă: Valentina Ursu sunt de la radio. Ia ziceți care sunt calitățile bune și defectele la moldoveni?
– „Moldovenii sunt foarte muncitori, doar că ei nu prea au unde să muncească. Ei sunt nevoiți să plece peste hotare, să-și lase părinții, să-și lase copiii, să se ducă peste hotare să poată câștiga bani ca să-și cumpere o casă sau să-și hrănească, să-și crească copiii, că la noi în țară situația-i foarte complicată. Alte calități bune care mai sunt la moldoveni? Îs primitori, îs ospitalieri. Chiar când vin de peste hotare, cu toate că nu prea au de unde, ei se străduiesc și fac...”
Europa Liberă: Îs făloși?
– „Cum să vă spun? Sunt și așa, și așa; sunt și mai simpli, dar sunt și mai făloși, îs diferiți.”
Europa Liberă: Atunci când e vorba de o cumetrie, de o nuntă irosesc banii?
– „Da, asta, da, da... Mă rog, așa-i la noi, la moldoveni, toți vor să fie de rând cu lumea - și-a schimbat vecina perdele la fereastră, mă duc și eu să le schimb, că de-amu s-au învechit... Poate și din cauza asta trăim așa de greu.”
Europa Liberă: Iertători sau răzbunători?
– „Nu-s prea răzbunători, îs iertători, îs mai omenoși, dar sunt care anume frate cu frate foarte..., îs certați și nu se pot ierta anume de la casa părintească. Și de la politică tot sunt mulți care se ceartă, se urăsc unul pe altul – vecini cu vecini, frate cu frate, mamă cu fiică...”
Europa Liberă: Îs mărinimoși, generoși sau un pic zgârciți?
– „Care-s mai sărăcuți, aceia îs mai mărinimoși, dar care-s mai bogați, aceia îs mai zgârciți și-s mai mult pentru dânșii numai.”
Europa Liberă: Cum sunt moldovenii – patrioți sau trădători?
– „Mai mult îs trădători din cauză că toți pleacă, își iau familia, își iau copiii și se duc peste hotare. Și noi ne gândim tot să ne ducem, că nu avem aici...”
Europa Liberă: Sunteți tânără și v-ați gândit să vă faceți bagajele și să plecați?
– „Da! Țara nouă ce viitor ne arată? Cei care-s la conducere ce ne dau nouă, tineretului? Nu ne dau nimic; stăm aici în piață și înghețăm iarna ca să facem o copeică.”
Europa Liberă: Dar spuneți asta cu durere în suflet, văd că vă dau ochii în lacrimi. E dureros?
– „(Plânge.) Sigur, pentru că am multe rude care-s plecate peste hotare, care și-au luat copiii și au plecat definitiv, de-amu nu mai revin în țară la noi...”
Europa Liberă: Vorbim despre calitățile bune și defectele la moldoveni. Pe care le socotiți mai importante?
– „Calitățile la moldoveni sunt: să muncească, să aibă de toate, să nu ducă lipsă de nimic; își iubesc copiii mult, fac pentru copii totul, îndeosebi la sărbători, că am 64 de ani și mi-au venit fiica cu feciorul și cu ginerele din Germania și i-am primit cu mare dragoste, le-am pus pe masă bucate bune de-ale noastre: zeamă, răcituri, sarmale, dar plăcinte... fără vorbă. Și le-am umplut și bagajnicul (portbagajul), cum zicem noi, la mașină cu zacrutci (conserve de casă), brânză, pătlăgele murate și acum trăiesc o săptămână cu inima împăcată. Dar neajunsurile sunt că moldovenii noștri nu prea au răbdare și tare sunt disperați de conducerea de sus, că nu-s susținuți, mai ales tinerii. Eu am trei copii după graniță, cu toate că am vrut la bătrânețe să fie lângă mine... Am casă, cuhne, o bucățică de pământ, am tot ce-mi trebuie, îs harnică, muncesc, sănătate nu prea am, dar nu mă las.”
Europa Liberă: Ce calități bune au moldovenii și ce defecte?
– „Calitățile îs bune, fiindcă-s muncitori.”
Europa Liberă: Dacă-s harnici, de ce trăiesc în sărăcie?
– „Trăim în sărăcie din cauză că ne pradă și ne dau două-trei copeici pe lună, ne amăgesc așa, cu o leafă mititică, nu ne plătesc după munca depusă.”
Europa Liberă: Invidie există?
– „Invidie? Invidie eu am pe parlamentarii ăștia care s-au îmbogățit cu miliarde și au furat toți banii care ziceau că ni-i dau nouă pentru îmbunătățirea vieții, dar ei i-au luat și și-au făcut casteluri. Asta-i invidia.”
Europa Liberă: Îs zgârciți sau generoși?
– „Îs generoși, nu-s zgârciți. N-aș zice că-s zgârciți.”
Europa Liberă: Îl ajută pe cel mai trist ca el?
– „Dacă are putere, îl ajută, dar acel sărac, dacă-i bețiv, el de atâta-i tare sărac, de tot, că-i bețiv și nu vrea să lucreze nici cu acești 2.000 de lei pe care ni-i dau. La noi leafa nu-i mai mult de 2.000-2.500, până la 3.000 de lei.”
Europa Liberă: Patrioți sau trădători?
– „Patrioți... De-amu tineretul s-a lepădat de patriotism.”
Europa Liberă: Calitățile bune și defectele la moldoveni care sunt?
– „Calitățile bune îs că ei muncesc foarte mult, îs foarte mulți oameni cu carte bună, îs iubitori de patrie, dar greutățile din ziua de azi îi impun să plece din țară.”
Europa Liberă: Iertători sau răzbunători?
– „Cred că-s iertători. Multă vreme nu țin minte răul într-înșii. Ei se străduiesc prin muncă să uite de răutăți și să facă să fie cât mai bine pentru țară.”
Europa Liberă: Invidioși sau săritori la nevoie?
– „Săritori la nevoie.”
Europa Liberă: Zgârciți sau darnici?
– „Sunt diferiți.”
Europa Liberă: Patrioți sau trădători?
– „Mai mulți patrioți.”
Europa Liberă: Luptători sau fără atitudine?
– „Se stăruie să lupte pentru viitorul copiilor, nepoților, pentru ca țara să prospere.”
* * *
Au fost opiniile trecătorilor întâlniți ocazional pe străzile din Căușeni. Una din calitățile moldovenilor care nu a scăpat cu vederea nimănui și despre care a pomenit chiar și Dimitrie Cantemir în „Descrierea Moldovei” este ospitalitatea. Continuăm să discutăm la această temă cu poeta, textiera și PR managera Ioana Isac.
Europa Liberă: Calitățile și defectele se moștenesc?
Ioana Isac: „Dacă vorbim de un individ aparte ca entitate, eu cred că, într-adevăr, se moștenesc, pentru că sunt unele chestii genetice care, volens-nolens, oricum rămân în om. Și probabil că este valabil și când vorbim despre societate, pentru că în momentul în care ai un trecut istoric, oricum el te marchează și tu nu poți să fugi de el; poți să-l schimbi, dacă ești conștient de el. Or, mie mi se pare că la moldoveni, vorbind despre calități și defecte, unul dintre defecte ar fi conștientizarea și autoconștientizarea ca om, ca popor, ca națiune, ca entitate. Dacă tot vorbim de moștenire, undeva s-a pierdut gloriozitatea asta, nu știu dacă pot s-o numesc așa, curajul acesta, vitejia asta. Noi avem Alexandru cel Bun, noi avem Ștefan cel Mare. Deci, adjectivele care se atribuie acestor personalități ne demonstrează nouă că, de facto, suntem un popor destul de curajos, care am avut tupeul să luptăm cu niște forțe mult mai mari ca noi, ceea ce astăzi cred că nu prea se întâmplă, din nefericire, totuși suntem mai...”
Europa Liberă: Adică de la luptător până la laș e un singur pas?
Ioana Isac: „Da, un pas foarte scurt. Fie că ești atât de biciuit și deja nu mai ai aceeași vervă, încredere, putere, încredere în ceea ce ești și ceea ce poți să faci, fie că, într-adevăr, este mult mai comod să stai lejer în biroul tău de la 8.00 până la 17.00 și să nu te gândești la ce se întâmplă în viața exterioară și pe lângă tine.”
Europa Liberă: Dacă ar fi să pui pe un cântar patriotismul și trădarea, care ar trage mai greu?
Ioana Isac: „La noi un pic, pur și simplu, nu prea se înțelege ce înseamnă patriotism. Eu aș vrea să fie, de exemplu, la cursul de Istorie o lecție în care pur și simplu să existe: Ce înseamnă patriotism? Ce înseamnă patriotism în Republica Moldova? Ce înseamnă patriotism în Europa? Ce înseamnă patriotism în America, pentru că este cu totul altceva? Ce înseamnă patriotism în Japonia? Ce înseamnă patriotism în China? Pentru că noi observăm că, în funcție de nivelul cultural și în funcție de nivelul inteligenței atât emoționale, cât și intelectuale în țară, ei percep patriotismul diferit. De asta eu nu pot să-mi asum, noi suntem așa un popor, așa un amalgam, așa de diferiți și eu dacă, de exemplu, am să spun că una sau alta, eu sunt sigură că am s-o dau în bară, dacă n-am să spun asta, tot am s-o dau în bară, pentru că suntem foarte confuzi. Noi suntem un popor confuz, care nu știe ce vrea. În momentul în care tu nu știi ce vrei tu, e foarte complicat să schimbi ceva, să aduci la un alt nivel și să ridici un pic nivelul de trai.”
Europa Liberă: Muncitori sau nu mai pun hărnicia pe prim-plan?
Ioana Isac: „Poporul de la țară, rural, este în continuare muncitor. Eu văd cum oamenii muncesc din greu; în rest, ne-am lenevit, dar asta nu este vorba doar de Republica Moldova, asta este vorba în general. Era tehnologiilor și progresul tehnologic care este nouă ne facilitează tare multe funcții pe care ar trebui creierul să le execute. Și din cauză la asta noi, așa, foarte lejer ne-am deprins.”
Europa Liberă: Dar statul ar putea face mai mult ca să-i dea cetățeanului undița și nu peștele?
Ioana Isac: „Absolut! În general, foarte multe lucruri pot parvine din vârf, vorba aia. Și din vârf mă refer aici că, de facto, în viață dacă să iei mereu se pune accentul pe fundament; totul se începe de la fundament. Or, în conducerea unei țări mie mi se pare că paradigma și clepsidra se schimbă, pentru că totul începe de acolo. Din momentul în care liderii își asumă responsabilitatea pe conducerea unei țări, ei ar putea să dea nu undița, dar să se învețe să facă momeala.”
Europa Liberă: Mărinimoși, generoși sau să moară capra vecinului?
Ioana Isac: „Jumi-juma. Eu atât de multă lume am cunoscut atât de altruistă și frumoasă, care-i atât de primitoare și atât de mult ajută și, în același timp, atât de mulți oameni urâți la suflet am întâlnit și atât de multe trădări și ca nu cumva altcineva să aibă mai mult ca mine, încât îmi e foarte complicat să fac diferența.”
Europa Liberă: Mai mulți moldoveni îi poți vedea în goana asta după material sau pun accent și pe spiritualitate?
Ioana Isac: „Materialul bate sufletul. De asta sunt sigură.”
Europa Liberă: Sărăcia ar fi de vină?
Ioana Isac: „Da, da, foarte mult. Și aici putem să ne referim și la nivelul cultural. Cu cât îi mai sărac un popor din punct de vedere material, cu atât mai puțin timp și cu atât mai puține resurse el o să aibă ca să se gândească la teatru, film, la frumos, la adevăr, la legende, la mituri.”
Europa Liberă: Despre toleranța la moldoveni ce gândești, ce poți spune?
Ioana Isac: „Eu cred că facem pași, eu cred că facem pași... Tânăra generație este mult, mult, mult mai tolerantă. Am avut o discuție cu o persoană înaintată în vârstă, care a văzut la mine un tatuaj și cumva foarte reticent m-a privit și m-a întrebat dacă mai am și altele. Eu i-am zis că mai am și ea așa: „D-apoi, numai oamenii care stau la închisoare își fac tatuaje”. Zic: „Nu, nu, nu. Asta deja e foarte depășită chestie” și am încercat să-i explic, și mi-a reușit până la urmă. Un pic așa, am mai deschis internetul, am mai dat niște link-uri, dar mi-a reușit până la urmă să conving omul că, uite, nu-i chiar așa. Fiecare își alege pentru sine și noi nu avem niciun drept să judecăm pe absolut nimeni. Și aici toleranța ne vine în ajutor.”
Europa Liberă: Ce alege moldoveanul – să fie bine informat sau se lasă manipulat?
Ioana Isac: „Dar el nu alege, el îi ușor de manipulat. Dacă ar alege, el ar fi om deștept.”
Europa Liberă: De ce e ușor de manipulat?
Ioana Isac: „Pentru că nu se informează, pentru că nu vrea să se informeze, pentru că nu există atât de multe resurse să se informeze. Și în momentul în care este acaparată mass-media pe țară de anumite interese atât politice, cât și financiare, tu nu poți să vii peste om; tu poți să vii cu un ziar, care-i veritabil, de exemplu, dar șansa ca el să fie credibil acest ziar sau dacă el se uită la, de exemplu, din 20 de canale, tu ai 15, care îți vorbesc despre același lucru, tu oricum n-ai să poți să...”
Europa Liberă: Chiar dacă persoana știe prea bine că trebuie să aleagă grâul de neghină?
Ioana Isac: „Da, pentru că efectul turmei încă n-a fost amânat în Republica Moldova, pentru că presiunea insecurității tale ca persoană în această țară atât de tare te marchează, încât ție îți este mai simplu să mergi cu turma și să nu mergi împotriva ei.”
Europa Liberă: Iarăși, dacă e să punem pe un taler umilința și demnitatea, ce e mai caracteristic pentru națiune?
Ioana Isac: „Ooo! Uite cât e de important să înțelegi ce înseamnă cuvântul, care-i semnificația lui? Pentru că mândria și demnitatea sunt două lucruri diferite. Moldoveanul încurcă mândria cu demnitatea. A fi demn de sine e o chestie și a fi mândru de sine e cu totul altceva! Dar noi totuși cred că avem tendința să mergem mai mult spre umilință. Și iarăși aici e undeva factorul istoric, care tare mult ne-a marcat. Noi am fost cotropiți și răs-cotropiți din toate părțile cum s-a vrut și cum s-a dorit. Și noi am încercat să opunem rezistență, dar la un moment dat, dacă nu ai oameni viteji înainte care să-ți inspire curajul și încrederea, e complicat să mergi de unul singur.”
Europa Liberă: Trei calități care înfrumusețează generația tânără și trei defecte pe care le vezi în rândul vostru?
Ioana Isac: „Calități ar fi, iată, toleranța despre care noi vorbeam. Sunt mult mai toleranți. Doi: sunt mult mai dezinvolți, nu au atât de multe frustrări, complexe, nu duc în spate cumva moștenirea asta, o reneagă chiar undeva. Și a treia: multipluralismul, multidezvoltarea, culturalismul, globalizarea asta cred că ne-a marcat și pe noi. Poate nu suntem în anumite domenii foarte buni, dar în schimb din fiecare domeniu noi măcar câte ceva știm și asta mi se pare tot un destul de mare plus.”
Europa Liberă: Și la capitolul defecte care ar caracteriza junimea?
Ioana Isac: „Lenea, indiferența, dar nici nu-i indiferență, ignoranța; ignoranța foarte aprigă pe care o văd destul de des și egoismul, individualismul. Acestea pe noi probabil și au să ne distrugă la un moment dat. Noi ne egocentrizăm atât de mult, încât uităm că pe lângă noi mai sunt și alți oameni, mai este și natura, mai este și Universul, cărora noi le suntem datori, dar noi uităm de asta.”
Europa Liberă: Defectele pot fi transformate în calități frumoase?
Ioana Isac: „Da, dacă muncești foarte mult. Și e un risc, e un risc, asta poate să-ți joace festa la un moment dat. Trebuie să înțelegi foarte bine dacă vrei asta să faci sau dacă nu vrei asta să faci, pentru că de multe ori noi mimăm schimbările, mimăm...”
Europa Liberă: Mimarea înseamnă a te amăgi pe tine însuți?
Ioana Isac: „Da, da, da... Dar poți s-o faci, evident că poți s-o faci.”
Europa Liberă: Cui revine rolul acesta – educației, părinților, școlii?
Ioana Isac: „Eu cred că toate împreună, Valentina. Nu poți să judeci aparte niciuna, că iarăși ne întoarcem la gene. Din momentul în care ai niște gene în sânge, în ADN îți curge spiritul acesta mioritic, moldovean; în momentul în care ai o familie care îți oferă sau nu îți oferă anumite oportunități; în momentul în care nu ai nimerit la momentul și locul potrivit, la grădinița potrivită, școala, universitatea; în momentul în care tu ești conștient de sine și tu nu poți să-ți alegi oamenii care te înconjoară pe tine – toate astea duc într-un final la ceva. Noi suntem un microorganism care coexistă într-un macroorganism. Și cu cât mai devreme asta înțelegem, cu atât e mai ușor să coexistăm și să facem lucruri frumoase, dacă vrem.”