O să încep cu o constatare simplă. Cred că guvernanţii-conducătorii-şefii de state trebuie să aibă o sufletească legătură cu societatea chiar şi după ce îşi pierd funcţiile. Dacă ai fost conducător, dacă ai fost îndrumător al maselor, dacă ai fost un stîlp al ţării, nu poţi să uiţi de toate, să dispari într-un con de umbră ca şi cum nu ai avut nici o treabă cu ţara pe care ai condus-o. Trebuie şi după plecarea din funcţie să participi la viaţa societăţii pe care ai îndrumat-o.
Your browser doesn’t support HTML5
Mărturisesc că în ultimul timp nu am auzit mai nimic despre fostul preşedinte Nicolae Timofti. Din clipa în care a părăsit clădirea Preşedinţiei, domnul Timofti nu a mai ieşit la rampă cu declaraţii, cu sfaturi, cu puncte de vedere percutante. Parcă a dispărut fostul preşedinte. Parcă nici nu ne-a condus timp de patru ani. E adevărat că el nu a fost prea vorbăreţ nici în calitate de şef al statului, dar atunci mai făcea totuşi cîte o declaraţie. Acum însă a devenit cvasiinvizibil. Şi e păcat, zic eu.
Sunt foarte curios să ştiu ce crede domnul Timofti despre invalidarea alegerilor în capitală. Ştim că fostul preşedinte e jurist şi deci are competenţa să formuleze o opinie despre decizia colegilor săi. Mi se pare normal ca acum, într-o situaţie foarte confuză, domnul Timofti, un judecător cu mare experienţă, un om cu reputaţie ireproşabilă şi un fost îndrumător al societăţii, să ne spună părerea sa. Sunt tentat chiar să cred că părerea domnului Timofti ar putea să limpezească lucrurile, să readucă armonia în societate. Chiar ce crede domnul Timofti?