Ce este Organizația Tratatului de Securitate Colectivă?

Această poză din iunie 2004 este de la una din primele reuniuni ale șefilor de stat ai Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC).

Fotografia îi prezintă pe președinții (de la stânga la dreapta) Aleksandr Lukașenka (Belarus), Askar Akaev (Kârgâzstan), Nursultan Nazarbaev (Kazahstan), Vladimir Putin (Rusia), Emomali Rahmon (Tadjikistan) și secretarul general Nikolai Bordiuja (cu spatele la camera din dreapta) și președintele Robert Kocharian (Armenia), în timpul unei întrevederi a OTSC de la Astana, Kazahstan.

Ofițeri armeni supraveghează un exercițiu militar OTSC în regiunea Ninji Novgorod din Rusia, în 2002.

OTSC este o alianță militară formată din mai multe foste republici sovietice care este văzută pe larg ca o variantă rusească a NATO. Cel puțin în documente, alianța este unită de clauza „un atac asupra unuia este un atac asupra tuturor”, prevăzută și la articolul 5 din Tratatul NATO.

 

Trupele ruse supraveghează frontiera Tadjikistanului cu Afganistanul, în 2001.

Rusia, Kazahstan, Armenia, Uzbekistan, Tadjikistan și Kârgâzstan au semnat în 1992 tratatul predecesor alianței OTSC. În anul următor, Belarus, Azerbaidjan și Georgia au urmat. Ulterior, Georgia, Azerbaidjan și Uzbekistan s-au retras mai târziu din tratat.

Republica Moldova nu este membră a acestei alianțe militare. Deși guvernul de la Chișinău a semnat acordul de constituire a CSI, a prezentat rezerve la etapa de ratificare a acestuia și a subliniat că se va axa doar pe colaborarea economică, excluzând interacțiunea în domeniile politico-militare. Autoritățile au motivat aceasta prin faptul că potrivit Constituției din 1994, R. Moldova este un stat neutru.

Soldații armeni mărșăluiesc în timpul unui exercițiu militar al OTSC în preajma orașului Armavir în august 2008.

Una din condițiile cheie ale alianței este că orice membru va cere aprobarea tuturor statelor membre ale OTSC pentru staționarea trupelor străine pe pământul său. Asta înseamnă că spre exemplu, Armenia ar fi cel mai probabil împiedicată să staționeze trupe NATO pe teritoriul ei, cât timp ar fi membră a OTSC.

 

Confruntări între bărbați în timpul revoltelor din Osh, sudul Kârgâzstanului, din iunie 2010.

În timpul violențelor pe larg răspândite între etnicii uzbeci și kârghâzi din Kârgâzstan din iunie 2010, a fost pusă la un prim test și capacitatea alianței, atunci când guvernul de la Bișkek a cerut ajutorul trupelor OTSC pentru a reprima revoltele.

Conducerea OTSC a respins cererea, făcând referire la faptul că mandatul organizației este pentru a contracarea amenințările externe, nu revoltele interne. Decizia a fost criticată de Lukașenka din Belarus, care a întrebat cu voce tare: „Ce fel de organizație este aceasta care, dacă se varsă sânge într-unul dintre statele noastre membre și are loc o lovitură de stat anticonstituțională, acest organism păstrează tăcerea?”.
 

O femeie aruncă o privire unui pacificator rus din trupele OTSC din Almatî, Kazahstan, în ianuarie 2022.

Prima și singura demonstrație de forță a OTSC a avut loc atunci când protestele antiguvernamentale au cuprins Kazahstanul în ianuarie 2022. Guvernul kazah a cerut și primit trupe de pacificatori ai OTSC, care au inclus circa 2.000 de militari din diferite țări, incluzând și 100 de armeni.
 

Premierul Armeniei, Nikol Pașinian, la o ședință a conducerii OTSC la Erevan, în noiembrie 2022.


La finele anului 2022, în timpul bombardării orașelor armene de către Azerbaidjan, Armenia a invocat clauza de apărare a OTSC. Conducerea organizației a spus că va trimite doar o „misiune de anchetare” a situației. Răspunsul ineficient a stârnit indignare în Armenia și pare să fi marcat începutul sfârșitului participării armenilor la alianță.
 

Trupele kazahe și kârghâze iau parte la exercițiile militare OTSC „Frăția indestructibilă” din Kârgâzstan în octombrie 2023.

Armenia nu a participat la exercițiile din 2023 ale alianței din Kârgâzstan, iar Pașinian a făcut aluzii repetate la faptul că Armenia se va retrage în mod oficial din CSTO.

Liderul armean a declarat în timpul unei sesiuni parlamentare din 12 iunie: „Ne-am suspendat calitatea de membru al CSTO. Următorul pas logic ar fi retragerea noastră din organizație”. El a adăugat: „Vom decide când se va întâmpla acest lucru. Ar putea fi peste o lună, un an sau trei ani”.