Ce ne spun europarlamentarele din România

Vitalie Ciobanu în studioul Europei Libere la Chișinău

Alegerile europarlamentare de duminică, 26 mai, au mobilizat un număr neașteptat de mare de cetățeni români din Republica Moldova. Cele aproape 38 de mii de alegători care au reușit să voteze constituie recordul participării basarabenilor la scrutinele românești. Cifra ar fi fost cu siguranță mai mare dacă programul secțiilor de vot ar fi fost prelungit, așa cum au cerut și românii din diaspora, cărora li s-a închis ușa în nas.

Ce ne spun europarlamentarele din România

Orele lungi de așteptare pe care le consumăm la fiecare scrutin vorbesc despre anumite probleme de organizare nerezolvate, deși am avut duminică 36 de secții de vot pe tot cuprinsul Republicii Moldova.

Afluxul tot mai mare al alegătorilor basarabeni are câteva cauze. Un nucleu dur, dinamic, conectat la realitățile românești, ține să-și valorifice calitatea de cetățeni români și europeni totodată,

convinși că implicarea lor are un dublu efect, o dublă semnificație. Și anume: 1. Semnalează clasei politice din România că fără basarabeni nu se mai poate concepe politica la București, că trebuie să se țină cont și de revendicările lor, pentru că și moldovenilor le pasă de România; 2. Fac o investiție, fie și indirectă, într-o schimbare a realităților din Republica Moldova. S-a văzut la referendumul pe justiție, inițiat de președintele Iohannis și desfășurat în paralel cu alegerile europarlamentare, că subiectul este foarte sensibil și în Basarabia.

Moldovenii au urmărit bătălia pentru apărarea justiției în România, ofensiva politicienilor împotriva DNA, protestele de

stradă, reprimarea manifestanților la mitingul din 10 august 2018 de la București, au rezonat cu aceste evenimente, mai ales că în Moldova imperativul unei justiții independente este complet ignorat de autorități. În România, o justiție care și-a dovedit competența și verticalitatea este atacată de guvernanți, pe când în Moldova magistrații servesc politicul în modul cel mai dizgrațios, s-au pus în slujba forțelor care au capturat instituțiile publice. Basarabenii înțeleg că salvarea statului de drept în România va avea consecințe inevitabile, mai devreme sau mai târziu, și asupra evoluțiilor din stânga Prutului.

Un alt lucru evident pentru electoratul nostru este calitatea persoanelor pe care le delegăm în Parlamentul European. De valoarea și onestitatea lor depinde contribuția europarlamentarilor români la cauza democrației în Republica Moldova, or, în ultimii patru ani, ne-am convins că aceștia pot avea opinii și interese divergente în raport cu starea de lucruri de la noi. Astfel că scorul partidelor românești la scrutinul din 26 mai spune multe despre cum sunt percepute ele de basarabeni.

Iată rezultatele, potrivit presei. Pe locul 1 a ieșit Partidul Național Liberal, de opoziție – 35,6% (confirmând victoria la nivel național a PNL). Pe locul doi s-a situat PMP-ul lui Traian Băsescu, un politician în continuare foarte popular în Republica Moldova – 28,9%. Pe trei vine Alianța 2020 USR PLUS cu 9,4% – o nouă forță de opoziție, de sorginte civică, avându-l ca figură-fanion pe fostul premier român și fost comisar european Dacian Cioloș. PSD-ul lui Liviu Dragnea e abia pe locul patru cu 8,4%. Independentul George Simion obține 5,6%, iar Pro România (Victor Ponta) – 4%.

Aceste cifre demonstrează că în pofida cacofoniei și a boicotului

informațional din Moldova, cei care vor să se pună la curent cu realitățile din România reușesc să o facă. Nu mai avem o Cortină de Fier la Prut.

O remarcă specială pentru PSD, partidul de guvernământ din România, partenerul politic al Partidului Democrat al lui Plahotniuc, un parteneriat văzut foarte prost de electoratul pro-român de la noi. Votul anti-PSD al basarabenilor poate fi citit și prin prisma acestui avertisment: „vezi cu cine te aliezi la Chișinău”, dar bineînțeles și în contextul referendumului pe tema justiției, care-l viza în bună măsură pe liderul PSD și încercările lui de a scăpa de închisoare pentru faptele de corupție ce i se incriminau.

E ușor de intuit că scorul excelent obținut de PNL în stânga Prutului se explică și datorită susținerii oferite de Blocul ACUM, al forțelor proeuropene și anti-oligarhice basarabene, de liderii săi, Maia Sandu și Andrei Năstase, care au chemat electoratul din Republica Moldova să opteze pentru acest partid românesc de tradiție, membru PPE, susținător al președintelui Klaus Iohannis. Este un detaliu ce ne oferă prilejul unor constatări legate de natura unionismului din Republica Moldova și de modul în care este el reprezentat la ora actuală.

După scrutinul de duminică în spațiul public basarabean s-au auzit voci care pledează pentru crearea urgentă a unui partid unionist, cu lideri carismatici și cu priză la public, pentru a nu lăsa electoratul pro-român în voia sorții. Însă deși nu avem un partid declarat unionist în Parlamentul de la Chișinău, alegătorii basarabeni au votat pentru România și pentru Europa, fără îndemnul vreunei formațiuni cu „insignă unionistă” la piept. Întrucât vorbim de un electorat matur, educat, care nu trebuie dădăcit. A i te adresa doar prin lozinci înseamnă să-i desconsideri inteligența, să vezi lucrurile exclusiv prin prisma anilor ‘90, când basarabenii abia descopereau că vorbesc aceeași limbă cu românii de peste Prut, că au o cultură și o istorie comună.

În același timp, noblețea cauzei nu exclude, ci ar trebui să ia obligatoriu în calcul valoarea, credibilitatea actanților ei. Or, partidele declarat unioniste din Republica Moldova au cam

excelat în demagogie și în jocuri politicianiste, demonstrând, din păcate, că sunt incapabile de o acțiune solidară concertată (dovadă sunt și alegerile parlamentare din 24 februarie, când „unioniștii” n-au reușit să se unească).

Concluzia scrutinului din 26 mai este că azi ideea unionistă nu poate fi separată de valorile europene. A le contrapune este deopotrivă o eroare logică și o diversiune împotriva idealului

național. Oamenii înțeleg această simbioză. Deziluziile acumulate în ultimii 30 de ani de elanuri abandonate, compromise prin politicianism și corupție, pe de o parte, și experiența, cunoștințele dobândite de când au posibilitatea să călătorească și să compare viața din țările prospere ale Occidentului cu realitățile crude de acasă, pe de altă parte, i-au ajutat să realizeze că fără reforme autentice, fără educație și cultură, fără stat de drept, fără libertate de exprimare, fără competiție onestă și dezvoltare economică… pe scurt: fără scoaterea statului din captivitate, și Unirea, și integrarea europeană rămân o himeră, o vorbă aruncată în vânt.

Unionismul a evoluat, este mai complex, mai atent la contextul european, dar și la pericolele și diversiunile care colcăie în preajma noastră, induse de războiul hibrid al Rusiei împotriva Lumii libere.

Ce ne mai spun europarlamentarele din România? Un lucru ce trebuie subliniat. Numeroasa participare a basarabenilor la vot trimite în ridicol, respinge ideologia „Pro-Moldova”, cursul izolaționist, autarhic îmbrățișat de Partidul Democrat și de socialiști, după ce actualul regim de la Chișinău i-a sfidat pe partenerii noștri externi. Cu procese în plină ebuliție în proximitatea noastră geopolitică, cu transformări la est și la vest, c-un electorat vernacular mai reflexiv și mai exigent de la scrutin la scrutin, Republica Moldova nu va putea rămâne prea mult timp, să sperăm, un fief oligarhic și un refugiu al infractorilor internaționali.

* Opiniile exprimate în acest material aparțin autorului și nu sunt neapărat ale Europei Libere.