Your browser doesn’t support HTML5
Revista matinală a presei
Politologul Dionis Cenuşă îşi dedică analiza săptămânală de pe ipn.md „certificatului digital verde” european de vaccinare şi nevoia de a-l compatibiliza cu regimul fără de vize de care beneficiază partenerii estici Georgia, Moldova şi Ucraina. Autorul precizează că valabilitatea „pașaportului verde” european pentru țările cu regim fără vize nu este discutată în public, dar că oficialii europeni au nuanțat trei aspecte optimiste pentru cetățenii din aceste țări terțe. Documentul electronic va putea fi solicitat de la statele UE spre care se călătorește fiind necesare informații despre statutul epidemiologic, adică dacă persoana a fost sau nu vaccinată, are test negativ sau a fost vindecată de Covid. Iar decizia va fi luată de statele UE, nu de Bruxelles-ul. Documentele electronice ale țărilor terțe vor putea fi recunoscute în UE, dacă se va urma modelul european. Un alt treilea aspect pozitiv e că folosirea vaccinurilor încă neaprobate, ca cel rusesc sau chinezesc în Parteneriatul Estic, alături de serurile occidentale, nu va trebui să constituie un impediment pentru a putea intra în posesia „pașaportului verde”, scrie politologul. „Aspectele menționate mai sus semnalează asupra unor perspective pozitive pentru reluarea călătoriilor fără vize din Georgia, Moldova și Ucraina spre UE. În virtutea relațiilor lor speciale cu UE, acestea au la dispoziție canalele politice necesare pentru a iniția discuții urgente pe marginea conectării la sistemul „certificatului digital verde” european, aflat în proces de constituire”, concluzionează Dionis Cenuşă.
Decizia Curții Constituționale, care a constatat existența circumstanțelor necesare pentru dizolvarea parlamentului, a creat calea pentru ieșirea din criza instituțională prelungită în care se află R. Moldova, consideră Peter Stano, purtătorul de cuvânt al șefului diplomației europene, Josep Borrell, citat de Gazeta de Chişinău. „UE se așteaptă ca toți actorii politici să urmeze decizia Curţii Constituţionale. Atacurile împotriva Curții și a diplomaților UE sunt inacceptabile, fiind o deviere de la nevoia de reforme reale”, mai afirmă oficialul. În articol se aminteşte că principalii critici ai deciziei Înaltei Curţi socialiştii au emis o declarație, prin care califică decizia Curţii ca pe o „lovitură de stat, cu scopul de a instaura în Moldova un regim de guvernare extern, în interesul curatorilor de peste hotare” ai Maiei Sandu.
Media-azi.md relatează că R. Moldova și-a îmbunătățit cu două puncte scorul în Indicele Libertății Presei 2021, raport întocmit anual de organizația Reporteri fără Frontiere. „În pofida faptului că R. Moldova a înregistrat o îmbunătățire în clasament, raport semnalează o serie de probleme cu care se confruntă mass-media moldovenească, printre care influența politicienilor asupra principalelor structuri media și accesul limitat la informații, care s-a agravat odată cu răspândirea pandemiei de Covid-19”, se spune în articol. Reprezentanții organizației Reporteri fără Frontiere susțin că presa din Moldova este una diversă, dar „extrem de polarizată, la fel ca țara însăși, care se caracterizează prin instabilitate politică cronică și influența excesivă a oligarhilor”. Viziunile editoriale ale principalelor instituții media sunt strâns corelate cu interesele politice și de afaceri ale proprietarilor lor, lucru care devine mai evident în scrutinele electorale. Autorii clasamentului au remarcat că imperiul mass-media creat de fostul lider al Partidului Democrat Vlad Plahotniuc „și-a pierdut influența”, dar în scurt timp a fost înlocuit de Partidul Socialiștilor, numit drept „un partid pro-rus” și „rival” al democraților. Printre provocările majore cu care se confruntă mass-media moldovenească, experții enumeră concentrarea proprietății și lipsa independenței editoriale.
Unimedia.info informează că declaraţiile preşedintei Maia Sandu la APCE privind autonomia găgăuză şi colaborarea instituției prezidențiale cu administrația autonomiei au stârnit nedumerire la Comrat. Într-un comentariu al serviciului de presă a Guvernatoarei Găgăuziei se subliniază lipsa unei comunicări între Irina Vlah şi preşedinta Maia Sandu. „Președinta Sandu nu a invitat-o la învestirea sa pe Guvernatoarea Găgăuziei, iar apoi a exclus-o din componența Consiliului Suprem de Securitate… Colegii de partid ai doamnei Maia Sandu au atacat votul găgăuzilor la prezidențiale și au făcut declarații acide și iresponsabile… Se observă că echipa dumneaei nu mizează pe dialog. Însă, dialogul reciproc respectuos stă la baza construcției unui model democratic de guvernare”, se spune între altele în comunicat. Se mai precizează că Președinția nu are nici o atribuţie în programul de învățare a limbii găgăuze implementat de autoritățile locale cu susținerea partenerilor europeni. În articol se precizează că Maia Sandu a declarat, între altele, că administrația prezidențială lucrează asupra programului de îmbunătățire a studierii limbii găgăuze, la fel ca și a limbii române de către oamenii din Găgăuzia.
TV8.md informează că după mai multe amânări Consiliul Superior al Magistraturii a decis marți cum se va desfășura concursul pentru funcția de magistrat la Curtea Constituțională, concurs la care s-au înscris 15 candidaţi. Concursul anunțat încă la începutul lunii martie ar fi fost tergiversat în mod intenționat, consideră unul din pretendenţii la fotoliu de judecător al Înaltei Curţi, avocatul Tedor Cîrnaț. „CSM trage de timp în condițiile în care nu se grăbește să stabilească o dată la care să aibă loc concursul propriu – zis, sub pretextul restricțiilor dictate de pandemie”, afirmă avocatul. El precizează că CSM era obligat ca în termen de 15 zile după ce locul a devenit vacant să organizeze acest concurs și să desemneze un judecător la Curtea Constituțională, pentru ca instituția să fie completă, obiectivă și funcțională. „Orice tergiversare de desemnare a unui judecător la CC trezește dubii”, mai spune Cîrnaț. Un alt candidat înscris în concurs deputatul socialist Vasile Bolea atrage şi el atenţia că CSM a depăşit termenul prevăzut în legislație şi consideră că lucrurile ar trebui să ia turaţii. Un alt candidat la funcţia de judecător al CC, Alexandru Arseni, consideră ca CSM este singurul în drept să ia decizii legate de acest concurs şi că instituţiei i-au fost aduse nejustificat prea multe aprecieri negative.
Independent.md îl citează pe politologul Valeriu Ostalep care consideră că în eventualitatea unor anticipate componența noului Parlament se va deosebi radical față de cea pe care o avem acum. El consideră eronată ideea „promovată doar de sondajele desenate la comandă” că în Parlament vor accede aceleași partide şi că tabloul legislativului nu se va diferenția foarte mult de actualul. „Ratingul adevărat al Partidului Socialiștilor nu depășește 18%. Este o realitate pe care socialiștii o cunosc și de aceea fug cu disperare de alegerile parlamentare anticipate. Socialiștii înțeleg că pentru ei aceasta este „ultima luptă”. De aceea, utilizează toate mijloacele posibile – manipulare, intimidare, șantaj, înșelăciune şi falsificare”, afirmă Ostalep. El mai crede că încercările lui Igor Dodon de a păstra puterea sunt condamnate eșecului pentru că „la alegerile care urmează va fi o mobilizare extraordinară pentru eliminarea definitivă a socialiștilor… Diferența radicală a viitorului Parlament față de actualul o vor face partidele mici care vor accede în legislativ cu un număr infim de deputați”.