Mai mulţi experţi, inclusiv ai Consiliul Atlantic (Atlantic Council), influent think-tank de la Washington, critică într-un articol apărut pe atlanticcouncil.org invalidarea, de către justiţia moldoveană, a rezultatelor alegrilor din Chişinău. Opiniile au fost culese înainte de decizia definitivă a CSJ şi apar sub titlul: „Ce se ascunde în spatele protestelor din Moldova?” „Ar fi tragic dacă Curtea Supremă de Justiţie va confirma invalidarea alegerilor din motive tehnice. Un astfel de rezultat va ridica îndoieli suplimentare cu privire la respectul faţă de democraţie a partidelor de guvernământ”, a spus John E. Herbst, directorul Centrului Eurasiatic al Consiliul Atlantic. Michael Carpenter, fost adjunct al Secretarului Apărării al SUA, director senior la Centrul Biden a declarat că deciziile instanțelor din Moldova de a anula rezultatele alegerilor primăriei din Chișinău ridică mari îngrijorări referitoare la sfințenia proceselor democratice din Moldova. „Pentru ca o instanță să răstoarne rezultatul unor alegeri, trebuie să existe încălcări foarte grave dar până în prezent nu e sigur că astfel de încălcări grave au avut loc în ultimele alegeri”, a apreciat expertul. „Invalidarea rezultatelor unui vot democratic reprezintă o involuţie fără precedent a democrației moldovenești. Ar fi grav dacă această decizie ar fi motivată politic - și există motive să credem că ar fi putut fi. Şirul evenimentelor sugerează că oligarhii pot juca un rol disproporționat în procesele democratice ale Republicii Moldova, deoarece sprijină diferiți candidați politici și se luptă pentru putere”, a comentat şi Agnia Grigas, expert senior al Consiliul Atlantic.
Un comentariu semnat de Nicolae Negru şi apărut pe ziarulnational.md la fel înainte de verdictul CSJ de menţinere în vigoare a invalidării scrutinului începe cu constatrea: Furtul votului e un păcat mai grav ca furtul miliardului. „Gluma se îngroaşă”, scrie Negru. „Înțelege Plahotniuc că pentru Occident furtul voturilor și ignorarea voinței liber exprimate a alegătorilor este un păcat mai grav chiar decât furtul unui miliard?”, continua el. Concluzia autorului e că: un lider irațional, imprevizibil, care nu respectă votul cetățenilor, devine nefrecventabil și nu poate miza pe sprijinul UE și SUA, decât poate doar pe linia securității regionale. Cariera politică a „coordonatorului executiv” se va opri aici, dacă nu va demonstra că nu are nimic în comun cu deciziile bizare ale judecătorilor.
Opozitia are nevoie de un plan, unul pe termen lung, pana la alegeri si dupa. Este ceea ce găseşte necesar să puncteze politologul Dionis Cenuşă pe pagina sa de FaceBook urmare a decizie de luni seară a CSJ. Cenuşă crede că opoziţia ar trebui să-I facă renumiţi pe judecătorii cu pricina, colectând informaţii despre proprietăţile şi relaţiile lor. „Aceşti judecatori trebuie sa fie mustrati public pentru ceea ce au comis, aceasta va fi folositor pentru a dovedi ca decizia a fost politizata de la bun inceput”, scrie el. La fel, potrivit lui Cenuşă, era deja demult timpul ca opozitia sa invete sa anticipeze acţiunile puterii, in loc doar sa reactioneze. „Democrația încă nu a murit si e prea devreme pentru a-i face prohodul”, conchide analistul sugerând totodată opoziţiei să implioce cât mai active tineretul şi diaspora în părocesele politice ulterioare.
În cadrul unui interviu acordat portalului tribuna.md, Președintele Asociației pentru Politică Externă (APE), Victor Chirilă, a vorbit despre situația actuală legată de problema transnistreană, ce filieră de soluționare a problemei transnistrene crede că e mai eficientă, la ce să se aştepte R. Moldova de la Președinția italiană în OSCE, care ar trebui să fie contextul internațional cel mai favorabil pentru soluționarea problemei transnistrene, dar și alte aspecte importante. La întrebarea: cum calificați situația actuală legată de problema transnistreană, Chirilă a dat însă un răspuns făr echivoc: situația actuală se reduce la o singură propoziție: „Pas cu pas spre (con)federalizarea R. Moldova”. El are în vedere protocoale recente semnate de autoritățile R. Moldova cu administrația separatistă de la Tiraspol, care, după părerea expertului, „formalizează statutul de-facto al regiunii transnistrene, distinct/quasi-independent de restul țării”.