La ședință, membrii CEC au obligat MAE să delege reprezentanți nu doar la Moscova, ci și în secțiile de votare din Sankt Petersburg, Surgut și Iaroslavl și au obligat Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale (CECE) nr. 38 pentru secțiile de votare din străinătate să constituie birouri electorale în cele trei localități.
„Noi am obligat MAE, în două zile, să ne dea oameni pentru constituirea și organizarea birourilor electorale ale secțiilor de votare și CECE să constituie, propriu-zis, organele electorale și în acestea trei secții de votare”, a spus Europei Libere vicepreședintele CEC, Pavel Postica.
Pe 25 septembrie, CECE (care se subordonează CEC) a emis o hotărâre de deschidere a doar două secții de votare în Rusia, ambele în incinta Ambasadei, în ciuda deciziei anterioare a CEC de a deschide cinci secții. Decizia CECE a fost contestată de Partidul Socialiștilor (PSRM).
Te-ar putea interesa și: Chișinăul ar putea deschide doar două secții de votare în Rusia, ambele la Moscova
La baza hotărârii CECE despre cele numai două secții a stat un demers al MAE, prin care autoritatea electorală este informată că Ministerul și-a retras reprezentanții în trei secții de vot din Rusia (Sankt Petersburg, Surgut și Iaroslavl) din motiv că Ambasada Moldovei în Rusia (subordonată MAE) nu poate să asigure toate cerințele de securitate cerute de SIS în alte orașe rusești decât Moscova.
Motivul invocat de MAE a fost pus la îndoială de socialiști. La ședința din 29 septembrie, reprezentantul socialiștilor, Mihail Gafton, a spus că ar fi vorba de „motive copilărești”. Anterior, liderul socialist, Igor Dodon, a spus că decizia CECE ar fi „discriminatorie” față de votanții moldoveni din Rusia.
La rândul său, Pavel Postica a spus Europei Libere că CEC-ul a primit demersurile din partea MAE abia după adoptarea hotărârii privind deschiderea secțiilor de vot.
„CEC a examinat aspectele ce țin de securitate încă la etapă a organizării acestor cinci secții de votare, inclusiv în instanța de judecată, pentru că instanța a verificat legalitatea hotărârii CEC. Atunci s-a constatat că deschiderea secțiilor de votare este legală și în corespundere cu prevederile legale, inclusiv din perspectivă de securitate”, a mai spus Postica.
Decizia CEC poate fi contestată, în maxim trei zile, la Curtea de Apel Chișinău. Reprezentanții MAE au spus Europei Libere că încă nu au luat o decizie în acest sens.
Mai multe secții de votare pentru moldovenii din străinătate
CEC a stabilit numărul secțiilor de votare pe 21 septembrie. Potrivit acelei decizii, autoritatea electorală trebuie să constituie 2.221 secții de votare, dintre care 234 – în străinătate, adică cu aproape 100 secții mai multe față de prezidențialele trecute (din 2020).
Dar pe acest fundal, numărul secțiilor de votare din Rusia a fost redus masiv. De la 17 în 2020, la 5 sau 2 în 2024. Motivul invocat de autoritățile moldovene îl reprezintă „riscurile de securitate” provocate de invazia rusă în Ucraina.
- Te-ar putea interesa și: Moldova deschide cu o sută de secții de votare mai multe în străinătate, dar nu și în Rusia
Datele CEC arată că peste 21 de mii de cetățeni moldoveni s-au înregistrat prealabil în acest an pentru a vota în afara R. Moldova la scrutinele din 20 octombrie, cei mai mulți în Rusia, Italia și Germania.
Cele mai multe secții de votare urmează a fi deschise în Italia – 60, în Germania – 26, în Franța – 20, iar în Marea Britanie – 17 secții de votare. În România vor fi deschise 16 secții de votare, același număr ca în Statele Unite.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te