Your browser doesn’t support HTML5
Revista matinala a presei
Comisia Electorală Centrală a decis să suplimenteze numărul de secții de votare care vor fi deschise în străinătate pentru alegerile din 11 iulie – însă cu doar șapte, în loc de 139, vor fi 146. „CEC mărește „de formă” numărul secțiilor de votare din diaspora. Moldovenii, obstrucționați din nou să-și exercite drepturile la urne”, titrează anticoruptie.md. În articol se relatează că decizia autorităţii electorale vine după mai multe zile de scandaluri și proteste în stradă la Chișinău, Frankfurt și alte orașe din Europa, şi că a provocat critici din partea mai multor concurenți electorali și a societății civile. Se precizează că a fost suplinit numărul secțiilor de votare pentru Republica Federală Germană și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord cu câte trei. Alte două secții vor fi deschise în Republica Franceză, iar una – în Republica Italiană. În același timp, membrii CEC au exclus secția de votare pentru orașul Oradea, România și o secție pentru Atena, Republica Elenă. De asemenea, au fost repoziționate mai multe secţii din cele 17 planificate în Federaţia Rusă. „Mai mulți membri ai CEC au menționat că propunerea nu reflectă necesarul de secții peste hotare, dar inițiativa a fost susținută ca una de compromis, după ce inițial proiectul a prevăzut deschidere a 162 de secții de vot pentru diaspora”, se mai spune în articol.
Disputa legată de secţiile de votare pentru diaspora este comentată la TVR Moldova de expertul în politici publice Sorin Ioniţă de la Expert Forum România. „Unii se tem de o Republica Moldova europeană, care există, este foarte puternică şi asta s-a văzut la alegerile prezidențiale. S-ar putea ca Moldova europeană să fie majoritară în acest moment… Iar dacă Moldova europeană nu este prezentă fizic acasă şi ai tot felul de metode administrative ca să faci obstrucție pe vot şi ea nu se va putea exprima, asta va crea tot felul de frustrări. Cred că oamenii ăştia se joacă cu focul într-un mod iresponsabil, încercând să oprească sute de mii de voturi din Vest”, comentează, între altele, Sorin Ioniţă. Şeful misiunii de observare a alegerilor din cadrul Asociaţiei Promo-LEX, Nicolae Panfil, aminteşte că estimativ au fost bugetaţi bani pentru organizarea a 150 de secţii de votare în străinătate. „Nu s-au alocat încă toate sumele, dar soluţii se vor găsi pentru organizarea alegerilor, pentru că nu poate să rămână acest scrutin în suspans, pe jumătate organizat, pe jumătate neorganizat, pentru că nu avem bani până la capăt”, afirmă Nicolae Panfil.
„Votul diasporei și compromisul CEC sau drumul de la 190 – la 162 – la 139 – la 146 de secții de vot” este titlul articolului semnat de jurnalistul Ştefan Grigoriţă pe moldova.org. El notează că „pe lângă multe alte probleme ce țin de organizarea secțiilor de vot peste hotare, disputa actuală cu privire la numărul secțiilor își are originea inclusiv din cauza bugetului. Adversarii măririi numărului de secții din diaspora (și din stânga Nistrului) tot timpul au invocat că „nu este garantată finanțarea”, existând mai multe schimburi de replici între unii membri CEC și Guvernul”. Autorul trece în revistă dispută legată de finanțarea organizării scrutinului, negocierile purtate între CEC şi guvernul interimar şi soluţia parţială la care s-a ajuns. Cu referire la ultima decizie „de compromis” a CEC de a suplini numărul de secţii de votare de la 139 la 146, jurnalistul scrie că deşi e o încercare „de a drege busuiocul”, modificările au fost făcute totuşi exact în locațiile unde în turul II pentru alegerile prezidențiale au fost înregistrate cozi mari, fiind vorba de Germania, Marea Britanie și Moscova.
Radio Chişinău publică un interviu cu fostul vice-premier pentru Reintegrare, Alexandru Flenchea despre organizarea alegerilor anticipate în raioanele din stânga Nistrului, unde ar urma să fie deschide 44 de secţii de votare, inclusiv, în premieră, două la Bender (Tighina), oraș aproape necontrolat de autoritățile constituționale de la Chișinău. „Organizarea și desfășurarea procesului de votare pentru alegătorii din stânga Nistrului comportă mereu riscuri, în special riscul ca alegătorii să nu fie lăsați să ajungă la secțiile de votare. Amplasarea secțiilor de votare în astfel de zone ca Bender sau Corjova are riscuri triple, pentru că se adaugă riscul sechestrării buletinelor de vot, ștampilelor, listelor electorale și chiar a membrilor biroului electoral, lucruri care s-au întâmplat în trecut. Dacă se dorește, cu adevărat, facilitarea accesului alegătorilor din stânga Nistrului la secțiile de votare, trebuie să se renunțe la procedura de arondare a acestora la o secție de votare anume”, explică, între altele, fostul vice-premier pentru reintegrare. Alexandru Flenchea mai afirmă că un instrument care ar rezolva aceste probleme și ar elimina toate suspiciunile, nu doar în raport cu alegătorii din stânga Nistrului, dar și cu cei din diasporă, ar fi implementarea votului electronic.
Agenţia de presă IPN publică o analiză semnată de directorul executiv al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă ADEPT, Igor Boţan, despre evoluțiile pandemice în ajunul alegerilor parlamentare anticipate. „Campania electorală pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 se desfășoară în condiții mult mai prielnice… În ajunul alegerilor parlamentare, rata de contaminare este de aproximativ 10 ori mai mică decât în ajunul alegerilor prezidențiale din 2020. Nu încape îndoială că micșorarea ratei contaminării se datorează lansării procesului de vaccinare”, notează analistul.
Boţan precizează însă că îmbunătățirea situației pandemice nu se datorează doar imunizării. „Sunt și alți factori care, probabil, se datorează faptului că politicienii au încetat să se amestece în administrarea crizei sanitare, lăsându-i pe specialiștii în domeniul sănătății să-și îndeplinească atribuțiile fără presiuni”. Igor Boţan nu exclude că totuși, campania electorală ar putea să inverseze tendințele pozitive în procesul de combatere a infecției COVID-19. „Este imperios necesar ca autoritățile să insiste pe respectarea măsurilor de protecție de către cetățeni, fără să se amestece în domeniul de competență a profesioniștilor, decât dacă li se cere intervenția”, explică analistul.