Desemnarea candidaților la prezidențiale, colectarea semnăturilor în sprijinul acestora, precum și depunerea actelor pentru înregistrarea în calitate de participant la referendum vor fi posibile din 21 august.
Din 20 septembrie, va începe campania electorală pentru alegerile prezidențiale și cea pentru referendumul republican constituțional privind aderarea la Uniunea Europeană.
La scrutinul prezidențial și referendum vor putea vota prin corespondență, în premieră, cetățenii moldoveni stabiliți în șase țări: SUA, Canada, Islanda, Finlanda, Norvegia și Suedia.
Referendumul privind modificarea Constituției a fost inițiat de președinta Maia Sandu în decembrie 2023, când a anunțat că va candida pentru al doilea mandat prezidențial.
Printre alți politicieni care și-au anunțat intenția de a participa la alegeri se află fostul ministru de Externe, Tudor Ulianovschi; liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi; liderul Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, Ion Chicu; fondatorul Platformei Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase; liderul PLDM, Vlad Filat; fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, sprijinit de Partidul Socialiștilor.
- Te-ar putea interesa și: Cine vrea să fie președinte, la Chișinău?
La referendum cetățenii ar urma să răspundă la întrebarea: „Susțineți modificarea constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”
Dacă plebiscitul va avea loc și va fi validat, în preambulul Constituției ar urma să fie proclamată „ireversibilitatea parcursului european al Republicii Moldova”, iar „integrarea în Uniunea Europeană” ar urma să devină „obiectiv strategic al Republicii Moldova”.
Totodată, în Legea supremă va fi introdus și un nou capitol numit „Integrarea în Uniunea Europeană”, care stipulează aderarea la tratatele constitutive ale UE și supremația normelor europene asupra legislației moldovene.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te