Dacă propunerea CEC va fi acceptată, candidații pentru primăriile și consiliile sătești vor trebui să meargă „la raion” pentru a se înregistra în cursa electorală.
Ideea a apărut în contextul în care alegerile locale din 2027, primele organizate după reforma administrației publice locale, care a fost lansată recent de Guvern și ar trebui să fie finalizată până atunci.
Alegerile locale generale din R. Moldova vor avea loc în octombrie sau în noiembrie 2027. Astfel, spune președinta CEC, Angela Caraman, legislația electorală ar trebui să fie ajustată până la mijlocul toamnei din acest an „ca să ne înscriem în termenul optim de modificare a Codului Electoral – cu un an înainte de scrutin”.
Caraman crede că, renunțând la consiliile electorale din sate, s-ar economisi o sumă considerabilă din buget. În plus, susține ea, în multe din aceste consilii nu ajung juriști, ceea ce provoacă dificultăți atunci când apar contestații.
Reforma administrativă este abia la etapa consultărilor și încă nu se știe câte primării și raioane va avea R. Moldova într-un final. În formula actuală, modificarea CEC ar însemna ca, în loc de peste 900 de consilii electorale, să rămână numai 34.
Ce spun experții
Igor Boțan, directorul executiv al ADEPT – o organizație care monitorizează procesele electorale din R. Moldova, spune că propunerea CEC ar putea fi acceptată, doar că ar trebui să fie justificată prin date statistice sau situaționale.
Expertul este de părere că CEC trebuie „să meargă pas în pas” cu reforma administrației publice locale și atunci argumentele instituției vor fi mai fundamentate. La rândul său, Guvernul ar trebuie să grăbească reforma, deoarece Codul Electoral poate fi modificat cel târziu în octombrie 2026.
Boțan sugerează că ar putea fi făcute alte modificări în Codul Electoral în contextul reformei, mai exact în ceea ce privește amalgamarea (unirea mai multor localități într-o singură primărie).
„Dacă în cazul alegerii primarilor nu există niciun fel de probleme, în cel al formării consiliilor locale mai trebuie clarificate lucrurile sub aspectul reprezentativității localităților amalgamate în consilii”, a spus directorul executiv al ADEPT într-o discuție cu Europa Liberă.
Potrivit lui, reglementările sunt necesare pentru a asigura condiții de dezvoltare pentru toate localitățile înglobate.
Vezi și reportajul realizat în noiembrie 2025 din primele localități din R. Moldova care au trecut prin amalgamarea voluntară și care și-au ales noile administrații locale într-un scrutin considerat un test pentru reforma teritorial-administrativă.
Your browser doesn’t support HTML5
Primele alegeri locale după amalgamare
Cum are loc și ce presupune reforma administrativă
Guvernul a lansat pe 20 ianuarie consultări largi pe tema reformei administrației publice locale și spune că, în urma acestor discuții, va fi elaborat un concept clar, care ar urma să fie prezentat în această primăvară.
Criticile nu au întârziat să apară. Primarul Chișinăului, Ion Ceban, tot el liderul partidului Mișcarea Alternativa Națională, a acuzat guvernarea că vrea să „închidă” 600 de primării, reducând numărul lor de la aproape 900 la 300.
„Această «comasare», noua formulă folosită de cei de la PAS, ar însemna că multe localități, pur și simplu, vor dispărea, iar oamenii vor căuta să se mute în orașe sau în localitățile mai mari, unde vor mai rămâne primării, școli, grădinițe și spitale”, a declarat Ceban, anunțând că va depune chiar și o petiție.
Pe de altă parte, guvernarea susține că, după reformă, administrațiile locale consolidate vor putea atrage mai multe fonduri și proiecte mari și, respectiv, să se dezvolte.
„Chiar dacă există și e firesc să existe opinii diferite, această reformă nu trebuie să ne divizeze, ci să ne unească pentru că beneficiile ei înseamnă infrastructură mai bună pentru cetățeni, servicii mai aproape de oameni și primării puternice”, a spus secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu.
Strategia de reformă a administrației publice, aprobată încă în 2023 și valabilă până în 2030, prevede că, la prima etapă, mai exact până la sfârșitul anului 2026, va avea loc un proces de „amalgamare voluntară”, prin care localități cu capacități administrative mai puternice le vor absorbi pe cele vecine, mai slabe. Ulterior, comasarea va fi realizată de autorități.
Până acum, s-au creat benevol doar două primării – orașul Leova (care a absorbit satele Sârma, Sărata-Răzeși și Tochile-Răducani) și comuna Călinești (în care au intrat satele Chetriș și Hâncești). Potrivit Guvernului, alte 68 de grupuri de localități (numite „clustere”) din diferite regiuni se află „la etape avansate de consultare și planificare”.
Comasarea a fost propusă în condițiile în care populația R. Moldova se reduce constant. În prezent, R. Moldova are 32 de raioane și 896 de sate, comune, orașe și municipii. Cele mai recente date arată că populația țării a scăzut până la 2,6 milioane de persoane. Peste 40% locuiesc în cinci unități teritorial-administrative: municipiile Chișinău și Bălți, autonomia găgăuză și raioanele Ungheni și Cahul.
În același timp, 318 localități sau 35% din total au mai puțin de 1.500 de locuitori, iar 811 sau 90% – mai puțin de 5.000 de oameni. Din cauza numărul mic al populației, se încasează mai puțini bani în bugetele locale și, prin urmare, autoritățile locale au mai puține posibilități.
Odată cu primăriile, în urma reformei, ar putea să fie redus și numărul administrațiilor de nivelul doi, astfel încât harta R. Moldova să fie „recroită”. Strategia de reformă propune două variante: cinci regiuni, formate în baza actualelor regiuni de dezvoltare, sau zece districte, care urmăresc teritoriile gestionate acum de Cancelaria de Stat.
Reforma administrației publice locale este și o condiție a Uniunii Europene în procesul de aderare a R. Moldova. Învestit la 1 noiembrie 2025, Guvernul Munteanu și-a propus printre obiective în programul său de guvernare „UE, pace, dezvoltare” și modernizarea administrației locale.