În Cehia se alege vineri după-masă și sâmbătă până la prânz noul președinte al țării. Este a doua oară când șeful statului se alege prin vot popular. Înaintea primului asemenea scrutin, câștigat de Miloš Zeman în 2013, președintele era ales de parlament.
În cazul că nici un candidat nu obține din primul tur cel puțin 50% din voturi, al doilea tur va avea loc peste două săptămâni.
Prima zi de votare, vineri, a fost marcată de incidentul petrecut când Zeman a mers să voteze, însoțit de body-guarzi și de oficiali de la președinție. Din mulțimea de ziariști s-a desprins o activistă de la organizația protestatară „Femen”, ajungând repede în fața președintelui.
Femeia avea scris pe trup „Zeman, târfa lui Putin”.
Zeman a fost scos degrabă din încăpere, apoi și protestatara.
Politician experimentat de 73 de ani, Zeman a promis la începutul primului mandat să unifice societatea, dar aproape nimeni nu neagă astăzi, nici măcar suporterii lui, că efectul a fost contrar.
Unul din lucrurile care-i sunt reproșate cel mai mult este servilismul față de Rusia.
Zeman a fost singurul lider din UE sau NATO care a participat la o paradă în Piața Roșie din Moscova de Ziua Victoriei, iar la Beijing le-a spus liderilor chinezi că de la ei vrea să învețe cum se „stabilizează societatea”. Mai recent, a îndemnat Ucraina să se împace cu pierderea Crimeii anexată de ruși și să se aștepte în cel mai bun caz la o compensație financiară de la Moscova.
Your browser doesn’t support HTML5
Președintele ceh Milos Zeman ar putea fi reales, după un mandat ce a polarizat societatea cehă
Anul trecut, a încercat în zadar să obțină o invitație la Casa Albă de la noul președinte pe atunci, Donald Trump.
Observatorii politici sunt de acord că nici unul dintre rivalii angajați în cursa prezidențială nu s-a impus ca personalitate capabilă să-l învingă pe Zeman, iar numărul mare de candidați, anume nouă, face probabilă fragmentarea votului anti-Zeman și realegerea lui, poate chiar din primul tur.
Principalii candidați cu șanse de a ajunge în turul al doilea alături de Zeman sunt Jiří Drahoš, om de știință de 68 de ani, și omul de afaceri Michal Horáček, în vârstă de 65 de ani. Surprize pot furniza fostul premier de centru-dreapta Mirek Topolánek, de 61 de ani, și cel mai tânăr candidat, medicul de 41 de ani Marek Hilšer.
Candidații prezidențiali, fără Milos Zeman, înaintea ultimelor dezbateri la radio, 12 ianuarie 2018
În Cehia președintele are puteri constituționale reduse, dar tinde să influențeze opinia publică.
Partidele politice parlamentare nu și-au exprimat pe față sprijinul pentru vreun candidat, cu excepția formațiunii de extrema-dreaptă SPD, care l-a recomandat pe Zeman grație aversiunii lui declarate față de migranții musulmani.
Agenda electorală 2018
Agenda electorală 2018
Fiecare vot în parte ar putea zdruncina și mai mult un echilibru geopolitic destul de labil. La care se adaugă alegerile parțiale pentru Congresul american, din noiembrie, care domină deja agenda administrației americane și, implicit, scena internațională.
Cehia- Alegeri prezidențiale, ianuarie 12-13
Armenia – Alegeri prezidențiale, martie
Italia – Alegeri generale, 4 martie
Rusia – Alegeri prezidențiale, 18 martie
Turkmenistan – Alegeri generale, 25 martie
Muntenegru – Alegeri parlamentare, martie/aprilie
Ungaria – Alegeri generale, 8 aprilie
Irak – Alegeri parlamentare, 12 mai
Afganistan – Alegeri parlamentare, 7 iulie
Pakistan – Alegeri generale, 15 iulie
Georgia - Alegeri prezidențiale, octombrie
Bosnia-Herțegovina – Alegeri generale, octombrie
Azerbaidjan – Alegeri prezidențiale, 17 octombrie
R.Moldova – Alegeri parlamentare, noiembrie
Miloš Zeman nu a participat la dezbaterile electorale din ultimele săptămâni, spunând că el nu are nevoie de campanie, dar criticii lui spun că a folosit tocmai în acest scop aparatul prezidențial și toate aparițiile publice ca președinte în exercițiu.
Mesajul lui Zeman, primit în poștă de toate familiile cehe, îndeamnă la alegerea „celui pe care-l cunoașteți”.
În cei cinci ani de mandat, Zeman a făcut zeci de călătorii mai ales în provincie, asigurându-și simpatia alegătorilor cu venituri mai mici și mai puțin școliți, receptivi la sloganele sale populiste și xenofobe. La Praga, unde nu este iubit, Zeman nu a mai apărut la vreo adunare publică din 17 noiembrie 2014, când la aniversarea revoluției de catifea din 1989 a fost ținta atacurilor cu ouă ale demonstranților.
Criticii lui Zeman sunt nemulțumiți nu doar de pozițiile sale pro-ruse, rasiste, anti-musulmane, anti-inclusive, mai nou și anti-europene, ci și de stilul său de viață nesănătos, pe care președintele fumător și prieten cu alcoolul tare îl prezintă drept normal, sau recomandabil, ca și de limbajul vulgar pe care l-a folosit în câteva rânduri. În 2013, la început de mandat, a fost văzut clătinându-se la o ceremonie, după ce vizitase ambasada rusă. Președinția a spus că a avut o viroză.
În ultimii ani, Zeman are probleme vizibile la mers și arată bolnav. Dar înaintea alegerilor, un consiliu de medici de la președinție a anunțat că starea sănătății sale este bună și nu-l împiedică să-și exercite atribuțiile.
Alegerile prezidențiale din Cehia au loc pe fundalul unei situații politice complicate de incapacitatea partidului care a câștigat alegerile parlamentare de luna trecută, Mișcarea ANO a miliardarului Andrej Babiš, de a forma o nouă majoritate guvernamentală.