Centrul Rus din Chișinău ar trebui să se închidă. Până acum, au renunțat la denumirea în română

Centrul Rus fotografiat pe 3 iulie 2026. În trecut, pe frontispiciul alb de deasupra ușii apărea denumirea în limba română a instituției

Închiderea Centrului Rus de Știință și Cultură, situat în centrul Chișinăului, este programată sâmbătă, 4 iulie, după ce Parlamentul a rupt legăturile culturale cu Rusia, ca răspuns la incursiunile dronelor rusești pe teritoriul R. Moldova.

Cu o zi înainte de deadline-ul primit de la Ministerul Culturii, de pe frontispiciul Centrului Rus de Știință și Cultură („Russkii Dom”) dispăruse denumirea în limba română a instituției finanțată de Rusia.

Mai erau vizibile, însă, undeva la intrarea în clădire, pe o placă, cuvintele: „Российский центр науки и культуры”.

Și această denumire în limba rusă a instituției, precum și steagurile Federației Ruse, ar trebui să dispară în acest weekend, potrivit Ministerului Culturii.

Denumirea în rusă a Centrului mai putea fi văzută la intrarea în clădire pe 3 iulie 2026.

Europa Liberă i-a întrebat pe reprezentanții centrului dacă vor respecta sau nu decizia autorităților de la Chișinău, însă aceștia au refuzat să comenteze.

Anterior, ambasadorul rus desemnat la Chișinău, Oleg Ozerov, a calificat decizia de închidere a centrului ca „un pas prost gândit și dăunător din punct de vedere strategic relațiilor bilaterale [dintre Rusia și R. Moldova]”.

Centrul Rus a fost deschis oficial în Republica Moldova în anul 2009 și activează sub egida agenției federale ruse „Rossotrudnicestvo” – o entitate rusească care promovează Rusia la nivel internațional.

Agenția este condusă, din primăvară, de Igor Ceaika, aflat sub sancțiuni internaționale pentru destabilizarea situației în R. Moldova. El este fiul lui Iuri Ceaika, fost procuror general al Federației Ruse.

„O măsură de securitate națională”

Parlamentul de la Chișinău a aprobat ruperea acordului cultural cu Federația Rusă în noiembrie 2025. Decizia înseamnă închiderea centrului rus, precum și a filialelor sale.

Decizia a fost luată ca răspuns al autorităților de la Chișinău la incidentele cu drone rusești care au survolat spațiul aerian al R. Moldova, s-au prăbușit și au explodat.

„Chișinăul este nevoit să recurgă la aceste măsuri pentru a proteja securitatea națională, fiindcă Federația Rusă folosește instituțiile acestea pentru a promova narativele Kremlinului și pentru a destabiliza prin aceste metode R. Moldova”, a spus pentru Europa Liberă analistul Anatol Țăranu, fost ambasador al R. Moldova la Moscova, în anii `90.

Reprezentanții Ministerului Culturii de la Chișinău spun pentru Europa Liberă că nu au informații despre angajații centrului și nici despre felul în care funcționează acesta.

„Cel puțin în ultimii cinci ani, Ministerul Culturii nu a primit nici o invitație sau inițiativă de cooperare cu acest centru pe filiera proiectelor culturale, comparativ cu alte centre cu astfel de statut care activează în R. Moldova”.

O investigație din 2025 a presei din Ucraina arăta că multe dintre centrele ruse pentru știință din străinătate sunt conduse, de fapt, de angajați ai ambasadelor ruse locale.

În iunie 2026, ministrul Culturii, Cristian Jardan, declara că, în R. Moldova, Centru Rus nu se ocupă, de fapt, cu promovarea culturii ruse – ci cu recrutarea tinerilor care vor să meargă la studii în Rusia.

Aceștia ar risca, avertiza ministrul, ca în loc de școală, să ajungă în armata rusă.

Până nu demult, denumirea „Centrul Rus de Știință și Cultură” era vizibilă, fotografie din februarie 2025

Cum va încerca Rusia să compenseze lipsa centrului?

Chiar și fără Centrul Rus de la Chișinău, Moscova își va intensifica acțiunile pe alte paliere, cum ar fi atacurile informaționale – fie în presă, fie pe rețelele de socializare – crede Anatol Țăranu.

„Și, desigur că va folosi la maximum cetățenii R. Moldova, care trăiesc sentimentul de simpatie față de Rusia – din păcate acest segment este destul de numeros în societatea moldovenească – și va începe să compenseze pe aceste dimensiuni pierderile pe care le suportă datorită închiderii acestui centru”, spune fostul ambasador.

„Russkii Dom” a avut filiale mai mici, în perioade diferite, sub denumirea de „Russkii Mir”, în universitățile din R. Moldova, inclusiv la Bălți, Comrat și Chișinău.

Filiala de la Universitatea de Stat din Moldova a fost închisă în 2024, iar cea de la Bălți a fost transformată într-o sală de curs obișnuită. Dar cele mai multe activități ale centrului se desfășurau în regiunea transnistreană.

Tiraspolul, prin vocea așa-zisului ministru de externe Vitali Ignatiev, a propus, la început de iunie, deschiderea în regiune a unui centru „Russkii Dom” („Casa Rusă”) pe deplin funcțional în regiune, dar Chișinăul consideră că acest lucru este „improbabil”.

Chiar dacă ar exista un asemenea centru la Tiraspol, „acesta își va pierde în mare măsură eficiența”, crede analistul politic Anatol Țăranu.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te