Dacă Rusia mai poate fi o țară „normală” și cum Libération decriptează minciunile Dianei Șoșoacă

În discursul său către națiune, ținut marți 21 februarie, discurs care a constat, cum o scrie în Franța în această dimineață Libération, într-un duel de la distanță cu Joe Biden, Vladimir Putin a anunțat că Rusia își suspendă participarea la acordul de dezarmare nucleară New START.

Tot la Paris, Le Monde scrie de asemenea astăzi că Statele Unite au numit decizia Rusiei „extrem de dezamăgitoare și chiar iresponsabilă”. Tratatul semnat în 2010 era ultimul asemenea acord bilateral între Rusia și SUA.

Peste ocean, The Washington Post explică în detaliu ce este tratatul New START, de ce Rusia a anunțat că se retrage și care ar putea fi consecințele.

Va redeveni vreodată Rusia o țară europeană „normală”?

Va redeveni vreodată Rusia o țară europeană „normală”? se întreabă pe cel mai serios ton revista Foreign Policy.

Răspunsul lungii analize este complex: se sugerează că, în mod ironic, o înfrângere a Ucrainei i-ar putea determina pe ruși să-și reexamineze identitatea națională.

Un sentiment rusesc al identității naționale, sedimentat pe ideea unei reforme de aplicat acasă, în loc de dominația asupra ne-rușilor din vecinătate, a existat scurtă vreme după prăbușirea Uniunii Sovietice. În jurul anului 1990, un grup de politicieni reformiști din Moscova, Leningrad (acum Sankt Petersburg) și alte mari orașe ruse s-au organizat în jurul unei agende liberale, patriotice, în mișcarea Rusia Democrată.

Victoria totală a durilor cu obsesii imperiale ai regimului a venit în 1999, odată cu numirea lui Vladimir Putin ca prim-ministru al lui Elțîn și succesor desemnat ca președinte. Putin a acționat rapid pentru a redefini Rusia și a-i stârni din nou sentimentul de grandoare imperială. În anul 2000, el a renunțat la imnul național al lui Elțîn, a restabilit imnul sovietic și a adăugat versuri noi cu o turnură imperialistă, celebrând Rusia drept „uniunea veche a popoarelor înfrățite”.

Astăzi, există un prea mic impuls pentru o mișcare patriotică rusă axată pe dezvoltarea internă. Chiar și printre ceea ce a mai rămas din opoziție, se fac auzite prea puține voci care încearcă să-i convingă pe ruși să-și construiască un viitor în interiorul granițelor recunoscute ale țării. Chiar și activistul din opoziție încarcerat Aleksei Navalnîi, deși s-a pronunțat împotriva războiului, susține că peninsula Crimeea aparține Rusiei și nu s-a scuzat niciodată pentru că a folosit insulte etnice împotriva minorităților naționale ale Rusiei.

De asemenea, Navalnîi a vorbit cu regret despre ruperea ucrainenilor ortodocși de Moscova și l-a învinovățit pe Putin că a distrus perspectivele unui „univers rus” – russki mir – care ar depăși cu mult granițele actuale ale Rusiei, o construcție ideologică promovată de naționaliștii ruși de extrema dreaptă și folosit de Putin și de ideologii Kremlinului pentru a justifica negarea genocidară de către Rusia a națiunii ucrainene.

Navalnîi și majoritatea celorlalte figuri ale opoziției ruse își concentrează atenția asupra guvernării autoritare a statului și a corupției endemice, mai degrabă decât asupra valorilor fundamentale - cum ar fi respectul pentru granițele recunoscute internațional și pentru alegerile din țările vecine suverane - care ar putea pune bazele unei identități naționale post-imperiale, conchide Foreign Policy.

Cenzura «woke» în „Ciocolateria lui Charlie”

Un subiect aparent la fel de important pentru presa internațională pe cât e faptul că Rusia își suspendă participarea la acordul de dezarmare nucleară New START este și cenzura impusă de editori operelor scriitorului britanic — decedat în 1990 — Roald Dahl.

Dahl este unul dintre cei mai de succes autori pentru copii din toate timpurile. Născut la Cardiff în 1916 din părinți norvegieni, el a fost pilot de luptă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, înainte de a se îndrepta spre scris. Peste 250 de milioane de exemplare ale cărților sale, care includ romane precum Vrăjitoarele (The Witches) și Charlie and the Chocolate Factory, au fost vândute în întreaga lume. Poveștile sale sunt caracterizate de umor negru și întorsături neașteptate.

La Londra, The Daily Telegraph nu poate decât să constate că sutele (!) de modificări operate în textele autorului celebrului roman Charlie și fabrica de ciocolată echivalează cu o “rescriere” a textului inițial, pentru a nu “răni sensibilitatea” noii generații.

Astfel, în James și piersica gigantică (James and the Giant Peach) personajul Miss Sponge nu mai este “grasă” (“the fat one”), Miss Spider nu mai are un cap “negru” (“black”). In The Twits, o limbă africană bizară (a “weird African language”) nu mai este bizară (weird), iar Mrs Twit nu mai e urâtă (ugly).

În ultimii ani, defunctul Dahl a fost deseori criticat pentru antisemitism, misoginie și rasism.

Daily Telegraph pune în paralel edițiile din 2001 și 2022 ale operelor lui Dahl și descoperă literalmente sute de modificări care aplatizează textul.

Agenția Associated Press scrie de asemenea despre cum criticii literari resping în unanimitate această cenzură. Până și cuvântul «black» (negru) pare să fi dispărut de peste tot, inclusiv din descrierea unor tractoare (!), așa cum s-au eliminat toate referințele la sex, rasă sau greutate corporală.

In Italia, Corriere della Sera îl citează pe Salman Rushdie (care încă încearcă să-și revină din tentativa de asasinare asupra lui din partea unui tânăr islamist, în SUA): „Editorilor și moștenitorilor autorului ar trebui să le fie rușine”.

Libération despre acuzațiile conspiraționiste ale Dianei Șoșoacă

În sfârșit, în Franța, același Libération, cotidianul stângii intelectuale pariziene (ziar fondat de Jean-Paul Sartre), analizează un zvon larg răspândit pe rețelele sociale care spune că „cu douăzeci și patru de ore înainte de cutremurul din 8 februarie, zece țări occidentale și-au retras ambasadorii din Turcia”, de parcă ar fi știut ce avea să se întâmple.

Toate conturile — multe false — care preiau asemenea fake news citează ca sursă o declarație – autentică – a senatoarei românce Diana Șoșoacă.

Evident, nimic din toate acestea nu este adevărat, explică Libération, care a identificat și sursa (iat-o aici). Diana Șoșoacă afirma astfel:

— „Serviciile secrete turcești investighează o posibilă „intervenție criminală” (altfel zis: implicării unui alt stat în declanșarea primului cutremur), [provocând] o reacție în lanț după destabilizarea plăcilor tectonice din regiune. Este foarte clar că președintele Erdogan a fost pedepsit pentru curajul său, demnitatea sa, onoarea sa și pentru apropierea lui de Federația Rusă”.

Lista celor zece ambasadori care circulă pe rețelele de socializare nu era însă furnizată explicit de această senatoare din România deja cunoscută pentru pozițiile ei total anti-europene sau anti-vaccin, explică Libération.