„Cheltuielile militare ale R. Moldova sunt printre cele mai mici din lume...” (Mold-street.com)

„Statul capturat, în alb și negru” – este titlul editorialului semnat de Nicolae Negru în Ziarulnațional.md. Fenomenul capturării statului se manifestă diferit în diferite părți ale lumii, scrie autorul, comun fiind faptul că în statul capturat regulile de joc se stabilesc nu în funcție de interesul public, ci al unui grup restrâns de oameni, care dispun de resurse pentru a influența din umbră procesul decizional.

Lipsa de transparență, corupția este mediul prielnic fenomenului în cauză, foarte răspândit. În opinia lui Nicolae Negru, dacă privim lucrurile din acest unghi de vedere, statul moldav a fost capturat în primul sau în al doilea an după declararea independenței, când foștii nomenklaturiști votau cu o mână legi în Parlament sau decizii în Guvern, iar cu alta privatizau și „făceau business”, umplându-și buzunarele. „Și acest proces a continuat până nu demult, când, se pare, au fost scoși din joc de un Plahotniuc, (Vlad Plahotniuc, liderul PD, n.r.) motivat nu de altruism, firește”, conchide autorul.

Portalul specializat pe teme economice Mold-street.com scrie, cu trimitere la o cercetare a Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace (SIPRI) de la Stockholm, că în anul 2018 cheltuielile militare ale Republicii Moldova au crescut cu circa 13% și au trecut de 34 milioane de dolari. În pofida acestei majorări, cheltuielile militare ale Republicii Moldova sunt printre cele mai mici din întreaga lume şi practic cele mai mici din Europa, excepţie făcând Islanda, care nu are deloc buget militar.

Același studiu arată că Republica Moldova a alocat anul trecut de aproape de 10 ori mai puțin ca Georgia şi de 18 ori mai puțin decât Armenia, țări comparabile ca teritoriu și populație și care la fel au făcut parte din fosta URSS.

Într-un editorial semnat de Dionis Cenușă pentru agenția de știri IPN, autorul analizează situația Republicii Moldova la cinci ani de la liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană. Consecințele pozitive ale liberalizării vizelor, cum ar fi reducerea cheltuielilor și optimizarea timpului pentru efectuarea călătoriilor, au cuprins și încurajarea unor serii de practici negative, precum depășirea perioadei de ședere, solicitările de azil nejustificate sau integrarea criminalității în circuitul deplasărilor facilitate către UE, constată analistul politic.

„Pe lângă acțiunile moldovenilor în UE, (in)acțiunile autorităților în interiorul țării formează o altă parte a preocupărilor europene. De aceea, defectele în combaterea corupției, slăbirea legislației fiscale sau investigarea eșuată a fraudei bancare au devenit la fel de presante, sau chiar mai mult, pentru regimul fără vize, alături de abuzurile cetățenilor”, constată Dionis Cenușă.

Portalul Deschide.md publică un comentariu semnat de președintele Asociației pentru Politică Externă, Victor Chirilă, și dedicat recentului scrutin prezidențial din Ucraina. În opinia autorului, marele perdant a recentelor alegeri prezidențiale de la Kiev, nu este fostul președinte Petro Poroșenko, ci însăși ucrainenii care au ratat, în ultimii cinci ani, șansa unică de-a scoate definitiv țara lor din matricea post-sovietică.

„Doar orbii și naivii refuză să vadă și să înțeleagă că Rusia lui Putin nu se va mulțumim doar cu Crimeea, Donbas și Lugansk; că aceasta în prezent se pregătește economic, militar, cibernetic, energetic pentru a da lovitura de grație Ucrainei, Rusia doar aștepta momentul geopolitic potrivit pentru a o lovi prin surprindere. Alegerea unui Șef de Stat neexperimentat și cu o autonomie decizională limitată este un cadou mult așteptat pentru Putin”, conchide Victor Chirilă.