Vorbind la o conferință dedicată problematicii drepturilor omului în regiunea transnistreană, organizată la Chișinău de Asociația Promo-LEX, Chiveri a spus că procesul de reintegrare a celor două maluri ale Nistrului „va necesita mai mult timp decât părea la prima vedere”. Pe de altă parte, Chiveri a spus că se va face tot posibilul ca acest proces să fie „unul dinamic, care să genereze rezultate.”
Președinta Maia Sandu declarase și ea anterior că, în situația în care Rusia își menține ilegal trupele în stânga Nistrului, cel mai real scenariu de integrare a R. Moldova la UE este cel „în doi pași” – adică mai întâi malul drept, apoi cel stâng.
Abordări „pro-active”
La conferința Promo-Lex, vicepremierul pentru Reintegrare a deplâns faptul că autoritățile constituționale nu pot controla și monitoriza eficient situația drepturilor omului din stânga Nistrului, dar a spus că vor avea „o abordare pro-activă și interinstituțională”.
Chiar pe 11 decembrie, Chiveri i-a transmis reprezentantului politic al Tiraspolului o notă în care solicită rezolvarea mai multor probleme, spunând, fără să intre în detalii, că acestea vizează școlile cu predare în limba română din regiunea transnistreană, drepturile fermierilor din raionul Dubăsari, libera circulație peste Nistru, libertatea de expresie și situația persoanelor aflate în detenție ilegală.
„Nu așteptăm că reacția să fie una pozitivă și imediată, dar prin aceste mesaje transmitem îngrijările noastre și dorința de a le soluționa”, a spus Chiveri.
Jurnaliștii din dreapta Nistrului nu sunt lăsați să călătorească liber în regiunea transnistreană.
În cazul fermierilor din raionul Dubăsari, oamenii și firmele agricole din mai multe sate din stânga Nistrului, aflate sub controlul Chișinăul, se plâng că autoritățile transnistrene le împiedică accesul la terenurile situate la est de șoseaua Tiraspol-Dubăsari.
De asemenea, în regiunea transnistreană se află opt școli cu predare în limba română subordonate ministerului Educației de la Chișinău, autoritățile moldovene spunând că au un număr în creștere de elevi. Dar școlile s-au plâns frecvent de șicane din partea autorităților transnistrene.
Plan de reintegrare cu sprijin internațional
Aflat la Bruxelles, în cea de-a două vizită externă, pe 18 noiembrie, proaspătul premier moldovean, Alexandru Munteanu, a anunțat în marja lucrărilor Forumului european pentru Extindere că R. Moldova discută cu Uniunea Europeană și cu Statele Unite un plan de reintegrare a regiunii transnistrene.
Dar șeful guvernului moldovean a evitat să ofere alte detalii, atunci când a fost întrebat de jurnaliști despre acest plan.
La începutul acestei luni, vicepremierul Chiveri a confirmat că se lucrează împreună cu UE și SUA la o „strategie” sau „o foaie de parcurs de reintegrare”, spunând că formatul „5+2” nu mai este capabil să susțină procesul de negocieri.
Pe de altă parte, la începutul lunii noiembrie, comisarul european pentru Extindere, Marta Kos, a spus la Chișinău, într-o conferință de presă, că „va fi găsită o soluție” pentru Transnistria înainte ca R. Moldova să devină stat membru al UE.
Oficiala europeană mai spunea atunci că autoritățile moldovene vor trebui să muncească în regiunea transnistreană pentru a face posibilă „convergența acestei regiuni”.
Experți de la Chișinău au estimat că reintegrarea ar costa malul drept al Nistrului până la 1 miliard de dolari pe an pentru investiții în regiunea transnistreană. Spicherul Igor Grosu, tot el și lider al partidului de guvernare PAS, a afirmat recent că estimările ar arăta costuri anuale de circa jumătate de miliard de euro.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te