Pâna și horoscopul strecurat dimineața în mințile noastre somnoroase are ținte electorale. Ia să băgați de seamă. Capricornilor și celorlalte zodii încornorate li se recomandă să dea ascultare șefului dacă vor să augmenteze șansele de ascensiune financiară și administrativă. Și ei se conformează, că doar nu sunt dușmanii propriei bunăstări.
Îndemnul directorilor de întreprinderi, private și de stat, de școli și cusătorii, unități de gardă și nu prea, să meargă numaidecât la întâlniri cu candidații, mari și mititei, în orele de serviciu, nu-i deranjează. Că doar e chiuleală colectivă cum nu a mai fost de la mitingurile de doliu după capii KPSS-ului care într-o vreme mureau unul după altul ca de pestă porcină. După care mai o cafea, mai o țigaretă și dusă-a-fost ziulica de munculiță remunerată. Iar candidații, guri de aur, ce au de făcut decât să promită. Că va fi mult mai bine decât deja este. Numai că, spune o înțelepciune de o seamă cu picturile rupestre*, dușmanul binelui e mai binele.
Drept că există totuși unul care inspiră oareșicare încredere. Când zice „las că vorbesc eu cu directorul vostru să vă ridice lefurile, că are de unde“ - și am văzut asta cu ochii mei la televizor, nu e din spusele răuvoitorilor - apoi chiar îți vine să-l crezi. La cum e îmbrăcat elegănțel și la câtă cinopocitanie e în jurul lui, de zici că-i Putin în persoană, nu ai cum să nu te lași hipnotizat. Mai ales când e sorbit din priviri de oamenii cu epoleți, serioși adicătelea, care nu se îmbată cu apă rece.
Nu-i vorbă, îi mai apucă pe unii dorul de scris compuneri de scoală, ori să pună mâna pe un flueraș-de-fag-mult-zice-cu-drag. Vorba clasicului, cât e lelea de fudulă, tot a pus mâna pe fax. De vină e Neptunul, ce să mai încolo-încoace. Iar Vărsătorilor, Fecioarelor și celorlalte zodii evazioniste, li se recomandă să meargă la lipit afișe și la împărțit flaiere.
Ziua îndrăgostiților a fost prilejul cel mai potrivit pentru a umple cutiile poștale cu tot felul de tipărituri, cu fizionomii rozovioare care au viitorul luminos în ochii holbați de mândrie că poporul le va încredința misiunea să-l slujească. Chiar să-i spele picioarele. Nu chiar întregului popor delaolaltă, ci unora dintre reprezentanții mai de vază, din oficiu, în ordinea înscrierii în pomelnic. Racilor li se prevestește scârbă la pat, dacă vor da înapoi. La o adică ei nici nu prea au avut de gând să dea înapoi, deoarece merg înainte, precum le este feleșagul, pentru că înainte era mai bine. Nu pentru toți. Cum nici de acum înainte nu va fi îndestulată toată lumea. C’est la vie! Noroc de loteria națională care, ce coincidență!, mai picură și ea câte un stop de optimism.
*https://ro.wikipedia.org/wiki/Pictur%C4%83_rupestr%C4%83