Într-o scrisoare deschisă adresată autorităților centrale și locale se invocă faptul că întreprinderea funcționa în pagubă, iar municipalitatea ca partener în acest proiect, nu ar fi acordat sprijinul adecvat. Peste două sute de angajați își vor pierde, în consecință, locurile de muncă. Cum s-a ajuns, însă, la această situație și ce urmări se vor vedea imediat, în condițiile în care sutele de tone de deșeuri produse zilnic de Chișinău dau și așa destule dureri de cap, luând calea gunoiștii și poluând mediul.
Un interviu cu Lilia Curchi, directoare executivă a Asociației Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic din Moldova.
Your browser doesn’t support HTML5
Interviul matinal cu jurnalista Lilia Curchi
Lilia Curchi: „Această informație ne-a lăsat perplecși, să zicem așa, pentru că, într-adevăr, compania care se ocupa de sortarea deșeurilor municipale în Chișinău făcea acest lucru de ceva timp și reușiserăm să ne obișnuim cu lucrul acesta, că totuși gunoiul pe care îl produc aproape un milion de chișinăuieni este, cumva, sortat și nu ajunge într-o cantitate atât de mare la gunoiștea de la Țânțăreni. Această veste lasă foarte multe semne de întrebare, de ce s-a ajuns la o asemenea situație, pentru că bănuim că autoritatea publică locală prima ar fi cea care ar trebui să fie interesată de continuarea unui asemenea proiect, mai ales că și legislația în vigoare, de asemenea, pune pe umerii autorităților publice locale, primăriilor această misiune de soluționare a problemelor de gestionare a deșeurilor.
Și atunci înțelegem că la mijloc e o anumită situație și dacă fac referință la vizitele anterioare pe care le-am avut la uzina de sortare și discuțiile cu managerii de acolo, înțeleg că o problemă ar fi neachitarea de către primărie a unei taxe de sortare și, respectiv, lipsa unui contract cu serviciile specializate din cadrul Primăriei municipiului Chișinău, dar înțeleg că urmează o conferință de presă la care să ni se spună exact care a fost motivul unei asemenea decizii.
Această companie (ABS Recycling) este singura în municipiul Chișinău care sortează deșeurile.
Cu adevărat această companie (ABS Recycling) este singura în municipiul Chișinău care sortează deșeurile municipale, adică toate tomberoanele pe care le adună Autosalubritatea din municipiul Chișinău, de la toate blocurile și casele particulare, trec inițial pe la uzina de sortare și la gunoiștea de la Țânțăreni ajunge doar gunoiul care nu poate fi sortat, ceea ce înțelegem că de acum înainte acest lucru nu se va mai întâmpla odată ce se anunță o pauză sau întreruperea proiectului.”
Europa Liberă: Dar această decizie a acestei companii v-a luat prin surprindere sau era ceva despre care s-a vorbit în mai multe rânduri?
Reticența administrației publice locale de a institui sau a achita o taxă de sortare.
Lilia Curchi: „S-a vorbit și eu cred că de fiecare dată și cu fiecare ocazie de către managerii de la ABS această problemă era pusă în prim-plan la fiecare vizită, la fiecare discuție, în primul rând, reticența administrației publice locale de a institui sau a achita o taxă de sortare și de fiecare dată compania, cel puțin în vizitele pe care eu le-am avut în cadrul uzinei de sortare, dar știu că și în cadrul intervențiilor publice a vorbit despre faptul că este la limita existenței și că nu va mai putea continua sortarea deșeurilor, pentru că lucrul acesta îl făcea exclusiv din resursele proprii și acoperind în acest fel foarte multe alte cheltuieli pe care le implică acest proces.
Gunoiștea de la Țânțăreni.
Da, este un anunț care ne duce practic cu cel puțin 10 ani în urmă, atunci când lucrurile au început să meargă încet-încet cu sortarea deșeurilor de plastic, așa cum au început cei de la ABS cu întreprinderea de reciclare a plasticului de la Peresecina și ne întoarcem cu mulți ani în urmă în situația în care acum totul absolut va fi depozitat la Țânțăreni. Eu nu-mi dau seama ce volum de gunoi va ajunge acolo în aceste condiții.”
Europa Liberă: Despre ce consecințe se poate vorbi în acest caz, în afară de faptul că, așa cum anunță compania, vor fi concediați peste 200 de angajați?
Cel mai mare păgubaș este municipiul Chișinău, care va rămâne fără o structură și fără capacitatea de sortare a deșeurilor.
Lilia Curchi: „În afară de personalul din cadrul acestei întreprinderi care va rămâne fără un loc de muncă, cred că cel mai mare păgubaș este municipiul Chișinău, care va rămâne fără o structură și fără capacitatea de sortare a deșeurilor care vin din gospodăriile casnice, a deșeurilor municipale, dar și mai mare perdant va fi mediul și cetățenii de la Țânțăreni, de asemenea, pentru că gunoiul nesortat, exact întreaga cantitate colectată de la chișinăuieni va ajunge la această gunoiște. Până acum se sortau 12 tipuri de deșeuri la uzina de sortare, ceea ce evident că diminua din volumul deșeurilor care erau depozitate la gunoiștea de la Țânțăreni. Eu știu că această companie avea intenții chiar de a mai da în exploatare niște linii de sortare. Este foarte regretabil faptul că autoritățile nu au putut să ajungă la o înțelegere a necesității unui asemenea serviciu pentru chișinăuieni, pentru mediu, pentru un oraș care tinde să se numească oraș european.”
Your browser doesn’t support HTML5
Cimitirul Evreiesc din Chișinău: patrimoniu, groapă de gunoi și imperiul câinilor vagabonzi
Europa Liberă: În 2020 s-ar fi constituit diverse grupuri de lucru privind managementul durabil al deșeurilor din municipiul Chișinău, dar nu s-ar fi ajuns la nicio soluție practică. Aveți cunoștință, în general, de ce se bate pasul pe loc în această privință în condițiile în care orașul pare să se sufoce deja de deșeuri? Se estimează că Chișinăul este responsabil de circa o treime din tot gunoiul produs în Republica Moldova
Lilia Curchi: „Poate fi exact motivul indiferenței mai multor funcționari și al birocrației care se atestă în foarte multe domenii, inclusiv în aceste aspecte, pentru că altfel decât indiferența, nepăsarea, birocrația, neînțelegerea consecințelor unor asemenea decizii sau indicații a sistării procesului de sortare a deșeurilor, cred că numai acest fapt poate să ducă la discuțiile de acest fel sau la lipsa unor decizii în cadrul unor asemenea grupuri.
Deșeurile sunt bani, sunt banii noștri pe care îi aruncăm pe unde se nimerește.
Este clar că autoritățile publice locale au vina lor în ajungerea la această situație, pentru că permanent noi ca reprezentanți ai societății civile de mediu am spus că, de fapt, gunoiul nu este gunoi, adică deșeurile sunt bani, sunt banii noștri pe care îi aruncăm pe unde se nimerește, iar sortarea deșeurilor este responsabilitatea fiecăruia. Aceasta înseamnă mai puțini bani și mai puține resurse cheltuite pentru bunurile noi. Dacă lucrul acesta s-ar înțelege începând de la funcționar până la simplul cetățean, am avea acum o altă situație. Am avea, în primul rând, funcționari responsabili, implicit, cetățeni care ar sprijini și mai mult aceste inițiative.
O bună parte din cetățeni erau implicați deja în acest proces de sortare a deșeurilor de acasă.
De fapt, trebuie să spun că o bună parte din cetățeni erau implicați deja în acest proces de sortare a deșeurilor de acasă și compania privată ABS practica permanent aceste mesaje de conștientizare și de înțelegere a necesității sortării deșeurilor de acasă - partea solidă, partea lichidă, separarea plasticului, au instalat containere pentru separarea plasticului în mai multe puncte din municipiu și din oraș.”
Europa Liberă: Și totuși, rămân tomberoanele pentru sortarea deșeurilor fără rost în acest caz, ca și bunele intenții ale oamenilor care sortează gunoiul?
Lilia Curchi: „Containerele pe care le instalase compania erau anume pentru deșeurile din plastic. Să sperăm că acestea vor continua să fie colectate, pentru că nu vedem în această declarație oficială ceva menționat despre uzina de prelucrare de la Peresecina, iar plasticul colectat ajungea a fi refolosit, reciclat, transformat la Peresecina, la acea uzină pe care o deține compania.”
Europa Liberă: Inclusiv plasticul și din alte raioane din câte cunosc?
Lilia Curchi: „Inclusiv, exact! Pentru că în afară de municipiul Chișinău, compania mai colecta plastic și din alte localități, în municipiul Chișinău sunt singurii care sortează deșeurile și prestau asemenea servicii. Este chiar un pas înapoi și este regretabil că s-a ajuns la o asemenea situație, mai ales că alarma a fost dată de multe ori și cu toate ocaziile posibile ei au spus despre problemele cu care se confruntă, despre faptul că e nevoie de o taxă de salubrizare care să fie achitată de municipiul Chișinău, că își doresc să extindă liniile de sortare, iar acest lucru de fiecare dată era împiedicat și ceea ce putem să intuim este că doar că cuiva îi este convenabilă această situație, pentru că alt răspuns sau altă explicație pur și simplu nu poate exista.”
Europa Liberă: Are, în general, Chișinăul un sistem clar și eficient de management al deșeurilor? Care sunt, de fapt, cele mai grave probleme din această perspectivă?
Chișinăul încă este la etapa rudimentară în managementul deșeurilor.
Lilia Curchi: „Chișinăul încă este la etapa rudimentară în managementul deșeurilor, pentru că nu funcționează sistemul în întregime, așa cum prevede și legislația e nevoie de colectarea separată a deșeurilor. Asta înseamnă că pe fiecare platformă de stocare sau de depozitare a deșeurilor pe care o avem lângă fiecare bloc locativ trebuie să existe mai multe tipuri de containere în care să se prevadă aruncarea separată a deșeurilor. Vorbesc aici de plastic, hârtie, stofe, de exemplu, deșeurile de la bucătărie, care nu poate fi admis în continuare să fie aruncate toate împreună cu deșeurile uscate, cu gunoiul uscat. Deci, lucrul acesta este parțial implementat în municipiul Chișinău, dacă există pe alocuri tomberoane de colectare selectivă a plasticului, a sticlei sau a hârtiei, total lipsesc tomberoanele destinate colectării deșeurilor organice, anume a deșeurilor umede de bucătărie, or acestea ocupă o mare parte din amestecul de deșeuri și ele ajungând la groapa de gunoi de la Țânțăreni sunt tocmai cele care fermentează și degajă gazul, metanul care este toxic. De aici și această concluzie de o întârziere mare, enormă pentru managementul deșeurilor nu doar la nivelul municipiului Chișinău, dar capitala poate deveni un exemplu, dar și la nivelul întregii republici.”
### Vezi și... ### Valeriu Munteanu: „Putem să vorbim despre lipsa unei infrastructuri de gestionare a deșeurilor”
Europa Liberă: Și ce soluții ar fi de căutat, din punctul Dvs. de vedere, acum, nu în depărtări strategice?
Lilia Curchi: „Pentru a soluționa acum problema relatată de ABS este clar că e nevoie să se găsească o soluție, un compromis la nivelul autorității publice locale, e nevoie de achitat acea taxă de salubrizare necesară funcționării în continuare a companiei și serviciilor prestate de uzina de sortare. Bănuiesc că managerii acestei companii au solicitările lor către autorități, cred că statul, în general, ar trebui să încurajeze toate afacerile și toate inițiativele care vin să contribuie la reducerea cantității enorme de deșeuri produse zilnic în Republica Moldova. În cazul de față vorbim despre municipiul Chișinău.
În municipiul Chișinău s-ar produce zilnic o mie de tone de deșeuri, din care mai mult de jumătate erau sortate de către compania ABS.
Datele pe care le avem arată că în municipiul Chișinău s-ar produce zilnic o mie de tone de deșeuri, din care mai mult de jumătate erau sortate de către compania ABS, care solicita permisiuni pentru lărgirea liniilor de sortare, pentru ca să poată sorta și mai mari cantități de deșeuri pe zi, ceea ce la fel a rămas ca o solicitare în gol, fiindcă nimeni absolut, din câte înțelegem, nu i-a ascultat. Și acum s-ar cere în timp imediat de clarificat și de rezolvat problema la nivelul municipiului Chișinău, pentru că nu putem admite ca gunoiul să meargă nesortat și întreaga cantitate la groapa de gunoi de la Țânțăreni.”