Pe 26 ianuarie, judecătorii nu au putut desfășura ședința în dosarul lui Plahotniuc pe motiv că niciunul dintre martorii apărării nu a răspuns la invitația instanței de a se prezenta. Cu o săptămână mai devreme, după ce mai mulți martori au ignorat citațiile avocaților, magistrații au decis că îi vor chema din numele instanței.
Președintele completului de judecată, Sergiu Stratan, a informat participanții la proces că grefiera nu a putut lua legătura cu Marian Lupu, iar Emma Tăbîrță a răspuns prin intermediul avocatului său, dar nu a spus clar dacă se va prezenta în instanță. În aceste condiții, judecătorul a întrebat apărătorii dacă ei solicită ca cei doi să fie aduși silit în instanță pentru a depune mărturii. Avocatul Lucian Rogac a confirmat solicitarea și instanța a dispus ca Lupu și Tăbîrță să fie însoțiți de polițiști în instanță pe 2 februarie.
Aducerea silită înseamnă că o persoană care ignoră invitațiile procurorilor, în timpul urmăririi penale, sau a judecătorilor, în timpul procesului de judecată, va fi însoțită de poliție până la locul unde a fost citată. Polițiștii urmează să informeze persoana că o va însoți, iar în cazul în care aceasta refuză, poate fi adusă prin constrângere. Oamenii legii pot pătrunde în orice locuință sau sediu în care se află persoana asupra căreia s-a dispus aducerea silită.
La ședința trecută, pe 23 ianuarie, o decizie similară, de aducere silită, a fost adoptată în privința fostului președinte al consiliului de administrare al Băncii de Economii, Victor Bodiu, ex-președintelui Băncii de Economii, Ivan Crivceanschi, și fostului administrator special al Unibank, Ruslan Grate.
Ce știm despre cei mai cunoscuți martori care urmează să fie aduși silit
Marian Lupu a fost ales deputat pe lista Partidului Comunist (PCRM) în 2005, fiind anterior vice-ministru și ministru al Economiei în guvernarea comunistă. După ce în 2009 a mai câștigat un mandat de deputat pe lista PCRM, a părăsit formațiunea și a devenit lider al Partidului Democrat (PD), condus la acea vreme din umbră de Plahotniuc. În 2016, oligarhul a preluat oficial conducerea partidului.
Lupu a fost președinte al Parlamentului din 30 decembrie 2010 până pe 25 aprilie 2013, apoi a fost ales de mai multe ori deputat din partea PD, iar din 2019 până în 2024 a condus Curtea de Conturi. A revenit în politică în martie 2025, devenind președintele Partidului „Respect Moldova”, fondat de un fost coleg din PD, Eugen Nichiforciuc.
Emma Tăbîrță a fost numită vice-guvernatoare a Băncii Naționale a Moldovei (BNM) în 2008 și a fost demisă de Parlament în 2015, după ce deputații au ascultat raportul despre devalorizarea celor trei bănci: Banca Socială, Banca de Economii, Unibank.
Pe rolul Judecătoriei Buiucani se află un dosar penal în care Tăbîrță este învinuită de complicitate la escrocherie, comisă de către organizația criminală a lui Plahotniuc. Oamenii legii susțin că acțiunile ei au permis sustragerea din sistemul bancar a 2,5 miliarde lei. Tăbîrță nu recunoaște vinovăția. Dosarul ei a fost transmis în instanță ca un episod distinct în 2023 și la scurt timp a fost conexat cu dosarul altor bancheri acuzați de infracțiuni similare.
Victor Bodiu a fost șeful Cancelariei de Stat în anii 2011-2014, în Guvernele conduse de Vlad Filat și Iurie Leancă, fiind și membru al Comitetului pentru stabilitate financiară de pe lângă Guvern.
În calitate de secretar al Guvernului, Bodiu a condus consiliul de administrare a Băncii de Economii, începând cu 2012. Atunci, statul deținea pachetul majoritar de acțiuni al băncii, de 56%.
În vara lui 2013, conducerea țării a decis să cedeze acționarilor minoritari controlul asupra băncii. Astfel, au fost emise acțiuni suplimentare preluate de aceștia, iar cota statului s-a redus până la 33%. În 2014, acționarii l-au ales în funcția de președinte al consiliului de administrare al Băncii de Economii pe Ilan Șor – un alt oligarh, condamnat în absență, în 2023, la 15 ani de închisoare pentru rolul său în frauda bancară.
Câțiva martori vor fi înlocuiți
De asemenea, judecătorii le-au propus avocaților să aleagă alți doi martori în locul fostului deputat democrat Sergiu Sîrbu și al ex-deputatului comunist Oleg Reidman. Primul a informat instanța că se află peste hotare, departe de vreo ambasadă a R. Moldova, de unde ar fi putut fi audiat prin teleconferință. Cel de-al doilea urmează un tratament de lungă durată peste hotare și a spus că ar putea depune declarații după externare.
Avocații au acceptat propunerea, dar nu au decis încă cine le va lua locul celor doi pe lista martorilor apărării. Ei spun că vor solicita să fie înlocuiți și alți martori, care au refuzat să fie audiați, pe motiv că „o mare parte” din cei 27 admiși de instanță au procedat așa.
Judecătorul Sergiu Stratan le-a mai spus avocaților că Plahotniuc, care a absentat și de această dată la ședință, ar trebui să se pregătească pentru a depune declarații în instanță, ceea ce s-ar putea întâmpla în următoarele două săptămâni. Avocatul Lucian Rogac a spus presei că Vladimir Plahotniuc și-a pregătit discursul în proporție de 80-90% și că „este nemulțumit de modul în care decurge procesul și că durează mult până vin martorii la proces”.
Nici procurorul Alexandru Cernei nu a reușit să asigure audierea tuturor martorilor acuzării, urmând să fie citate încă patru persoane, trei dintre care se află acum peste hotare. Pe 26 ianuarie el a spus presei că doar unul din acești martori s-a întors între timp în Moldova și va fi citat la una din următoarele ședințe.
***
În acest dosar – singurul care a ajuns în instanță, Plahotniuc este acuzat că a creat și a condus organizația criminală care a sustras din sistemul bancar moldovenesc circa un miliard de dolari și că ar fi beneficiat de 39,2 milioane de dolari și 3,5 milioane de euro din această fraudă. El se declară nevinovat și susține că dosarul este fabricat politic, acuzație negată de guvernarea PAS.
Procurorii investighează încă patru cauze penale împotriva lui Plahotniuc: un alt episod din frauda bancară, escrocheriile de la întreprinderea de stat „Metalferos”, procurarea frauduloasă a blanchetelor pentru pașapoarte și mituirea fostului președinte al R. Moldova, Igor Dodon.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te