Cupa Mondială confiscă. După ce totul se încheie multă lume rămîne cu o mahmureală care se va lecui greu, peste cîteva săptămîni. Atunci încep alte meicuri și alt campionat.
Există și excepții. Cazuri de eroism, aproape de neînțeles. De pildă, acea femeie în vîrstă care își plimba cățelul, la Bruxelles, în timpul semifinalei Belgia-Franța. Nemaivăzut! Cineva capabil să își vadă de viață în timpul semifinalei!
Încă mai grozav a fost bărbatul reperat la Londra, întorcîndu-se acasă, cu o pîine și niște sticle de apă, în timul finalei. Omul putea merge cu spatele pe mijlocul străzii. Nici un pericol! Vorba unui amic martor al evenimentului: domne’ eu nu-i înțeleg pe ăștia!
Să ai la televizor finala și să umbli brambura prin oraș! Deși, cine știe, poate ceva e de înțeles și de la oamenii care umblă prin oraș în timp ce orașul s-a desfințat singur de dragul unui joc. E de meditat: cine a luat-o razna, de fapt?