„Mă bucur că Boris Pistorius, un politician de excepţie al ţării noastre, va fi noul ministru al apărării”. Acesta cuvinte aparţin cancelarului Olaf Scholz, postate pe Twitter, punând capăt speculaţiilor care au circulat, după ce, luni, Christine Lambrecht a demisionat. Social-democratul Scholz îl descria pe ministrul de interne din landul Saxonia-Inferioară Pistorius ca un om competent, care dispune de forţa de decizie necesară pentru a coordona activitatea Bundeswehrului (armata federală) „în această epocă a schimbării” (Zeitenwende). Joi, noul ministru german al apărării a şi depus jurământul în faţa Bundestagului (parlamentul federal) din Berlin şi şi-a preluat postul.
Your browser doesn’t support HTML5
Cum era de aşteptat, opoziţia creştin-democrat/creştin-socială nu este mulţumită cu numirea lui Pistorios. În opinia conservatorilor, Pistorius, în vârstă de 62 de ani, nu dispune de experienţa necesară pentru a conduce ministerul care i-a fost încredinţat. Ei şi-ar fi dorit pe acest post pe Eva Högl, o social-democrată, născută în 1969, şi comisară parlamentară pentru problemele Bundeswehrului (Wehrbeauftragte des Deutschen Bundestages).
Nemulţumiţi sunt şi partenerii ecologişti din alianţa guvernamentală actuală. Asta pentru că Scholz nu a respectat înţelegerea cuprinsă în acordul de guvernare care prevede ca posturile ministeriale să fie ocupute cu un număr egal de femei şi bărbaţi.
Pentru partidul naţionalist-autoritar Alternativa pentru Germania, Pistorius nu se deosebeşte de predecesoarea sa şi nu este nimic altceva decât o persoană „fără expertiză” (precum s-a exprimat copreşedinta AfD, Alice Weidel).
Imediat după depunerea jurământului, Boris Pistorius a şi avut o întrevedere cu omologul său american, Lloyd Austin, iar vineri urmează să participe la consultările NATO. În centrul întâlnirii, de la baza Ramstein, se află noile ajutoare militare pentru Ucraina. Pistorius va trebui să explice poziţia „ezitantă” a lui Scholz în ceea ce priveşte furnizarea tancurilor Leopard către Ucraine.
### Vezi și... ### Aliații vestici discută în continuare dacă să trimită tancuri moderne Ucrainei | Luptele grele continuăPotrivit presei germane, Scholz ar fi de acord cu furnizarea tancurilor Leopard2 numai dacă şi Statele Unite trimit tancuri Abrams în Ucraina. În ce măsură va putea să explice Pistorius linia cancelarului, rămâne de văzut.
Cariera politică a lui Pistorius
Deocamdată, mass-media germană şi internaţională s-a grăbit să-l prezinte publicului pe noul ministru, răscolindu-i biografia pentru a-i găsi nod în papură şi pentru a prezenta şi aspecte strict particulare din viaţa sa.
Juristul Pistorius este membru al Partidului Social-Democrat din 1976. El şi-a satifăcut serviciul militar în anii 1980. Între 1991 şi 1995 a lucrat ca referent în ministerul de interne din landul Saxonia Inferioară, care avea atunci un guvern condus de Gerhard Schröder, viitorul cancelar al Republicii Federale. În anul 2013, Pistorius a preluat conducerea Ministerului de Interne din acelaşi land. Ca deţinător al acestui portofoliu a fost perceput ca un politician pragmatic şi ferm, care şi-a tratat şi adversarii politici cu respect.
Relaţia Pistorius - Doris Schröder-Köpf
În centrul presei de bulevard s-a aflat, binînţeles, relaţia lui Pistorius cu fosta soţie a ex-cancelarului Gerhard Schröder, Doris Schröder-Köpf (în vârstă de 59 de ani). Cei doi social-democraţi deţin mandate parlamentare în landtagul din Saxonia Inferioară. Apropierea între cei doi s-a produs după moartea soţiei lui Pistorius, în 2015, şi după ce Doris s-a despărţit de fostul cancelar, în 2016.
Atât Doris Schröder-Köpf, cât şi Gerhard Schröder au fost criticaţi pentru apropierea lor de regimul lui Putin.
### Vezi și... ### Gerhard Schröder nu a fost exclus din Partidul Social-Democrat (SPD)După izbucnirea războiului, Gerhard Schröder a refuzat să critice atacul asupra Ucrainei, pe când fosta sa soţie a condamnat agresiunea, calificând-o ca „o încălcare gravă a dreptului internaţional”.
Nu au niciun suport real insinuările unor ziare, potrivit cărora Boris Pistorius ar fi un lobbyist pro-rus din cauza relaţiei cu Doris Schröder-Köpf – întreruptă, de altfel, anul trecut, din motive personale şi nicidecum politice.