Dacă o să funcționeze un plan ambițios al guvernului PAS, în două săptămâni ar trebui să înceapă verificarea câtorva zeci de candidați la funcțiile de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) de către o Comisie specială. Creată la 4 aprilie, Comisia de evaluare a integrității viitorilor lideri din justiție reprezintă un element cheie în reforma promisă de guvernarea PAS, care a câștigat alegerile din iulie 2021 tocmai cu promisiunea de a elimina din sistemul justiției persoanele compromise. Dar dacă va funcționa un plan al opoziției BCS, Comisia va trebui să mai aștepte. Europa Liberă vă prezintă câteva date esențiale despre membrii acestei structuri, inclusiv trei experți moldoveni și trei din străinătate, și despre noua procedură cunoscută ca „pre-vetting”.
Ce este evaluarea integrității candidaților (pre-vetting)
Evaluarea integrității candidaților la funcții de conducere în justiție „constă în verificarea integrității etice și a integrității financiare a acestora”, se spune într-o lege adoptată de parlament pe 10 martie.
Legea enumeră o listă de criterii, cum ar fi confruntarea averii declarate de candidați și veniturile declarate din ultimii 15 ani. Se va verifica și dacă în privința vreunui candidat există ceea ce legea numește „suspiciuni rezonabile” de a fi comis acte de corupție.
### Vezi și... ### Șase demisii din justiția moldoveană. De ce pleacă magistrații tocmai acum?28 de candidați au depus cerere pentru funcția de membri ai CSM și 19 - pentru funcție de membri ai CSP. În cazul CSM sunt eligibile toate cele 12 funcții de membru, iar în cazul CSP – 5 din 12.
Într-o primă etapă, candidații vor intra pe mâna „Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor”, după cum sună denumirea oficială a noii instituții.
Dintre candidații la funcții în CSM care trec acest test, Adunarea Generală a Judecătorilor va selecta ulterior șase, provenind din rândul judecătorilor. Alți șase candidați, reprezentând mediul academic și societatea civilă, vor fi avansați în CSM prin votul parlamentului, tot după trecerea testului în Comisie. Procedura este asemănătoare în cazul CSP.
Dar în cazul în care vor fi atestate discrepanțe mari între informația despre avere declarată de candidați și situația reală, aceștia pot fi descalificați, iar Comisia poate transmite informațiile organelor de drept competente pentru anchete.
### Vezi și... ### Socialiștii spun că reforma justiției promovată de PAS atentează la independența puterii judecătoreștiContestarea noii proceduri
Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) a contestat la Curtea Constituțională prevederi ale legii care a introdus procedura de verificare a integrității candidaților la funcții de conducere în justiție.
BCS s-a plâns instanței că procedura ar încălca independența justiției și separația puterilor în stat, ar atenta la prerogativele Adunării Generale a Judecătorilor și Adunării Procurorilor.
În dezbaterile din parlament, oponenții legii au criticat și includerea de experți străini în Comisia de evaluare a integrității, dar aceste obiecții nu au fost incluse în contestația depusă la Curtea Constituțională.
Instanța urmează să pronunțe verdictul asupra contestației joi, 7 aprilie și, teoretic, există posibilitatea să blocheze noua procedură.
Cine sunt cei șase membri ai Comisiei independente?
Dacă noua procedură rămâne în vigoare, evaluarea candidaților la funcțiile de membri ai CSM și CSP urmează să înceapă în două săptămâni, au spus Europei Libere surse din ministerul justiției.
Your browser doesn’t support HTML5
Cine îi va evalua pe viitorii membri ai CSM și CSP
Membrii Comisiei de evaluare au fost numiți de parlament la 4 aprilie. Aceștia sunt juriștii Victoria Henley din Statele Unite, Nona Tsotsoria din Georgia și Herman Von Hebel din Olanda, care au fost propuși de parteneri de dezvoltare occidentali ai Chișinăului și experții moldoveni Nadejda Hriptievschi, Tatiana Răducanu (propuși de majoritatea PAS) și Vitalie Miron propus de BCS.
Herman Von Hebel, în calitate de grefier ICC, la Tbilisi, Octombrie 2017
În vârstă de 60 de ani, Herman von Hebel este judecător în cauze penale cu jumătate de normă la Curtea de Apel din Den Bosch a Olandei. Potrivit CV-ului său prezentat parlamentului moldovean, a fost între 2013 și 2018, grefier la Curtea Penală Internațională (ICC). Are 17 ani de experiență acumulată în patru instanțe penale internaționale, 10 ani de experiență în calitate de consilier juridic în Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Justiției din Olanda pe probleme ale drepturilor omului, dreptului internațional umanitar și dreptului penal, are o vastă experiență în cooperare cu și între sistemele judiciare internaționale și naționale. A lucrat în proiecte în Albania, Ucraina, Georgia, Indonezia și țările afectate de conflicte. A elaborat foaia de parcurs pentru înființarea Înaltei Curți Anticorupție în Ucraina. A instruit președinții și managerii de instanțe cu privire la practicile eficiente de gestionare a instanțelor și elaborarea unui Cod de Etică pentru judecători în Georgia.
Victoria Banks Henley
Victoria Banks Henley este consultantă internațională în sisteme de disciplină judiciară, sisteme de etică și măsuri anticorupție. Potrivit CV-ului prezentat parlamentului moldovean, a fost membră a Curții de Apel a Statelor Unite în nouă circuite și conferențiar în etică și disciplină judiciară cu o vastă experiență judiciară, managerială și asociativă în SUA. În septembrie 2021, a fost unul dintre cei opt experți internaționali numiți de donatorii internaționali pentru a face parte dintr-o comisie formată din șase membri (trei localnici; trei internaționali) care să evalueze candidații în comisia de calificare judiciară din Ucraina. În calitate de expert USAID, a oferit consiliere în multiple proiecte de reformare a sistemului judiciar din Georgia, conducând cursuri de formare, propunând măsuri de consolidare a sistemului disciplinar, dar și de modificare a legislației privind răspunderea disciplinară și procedurile disciplinare.
Nuna Tsotsoria, în vârstă de 49 de ani (cetățenie georgiană și franceză) este o fostă judecătoare în cauze penale a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) și fostă procuror general adjunct al Georgiei. În CV-ul său se spune că a gestionat proiecte de promovare a statului de drept în Georgia, Tunisia și Libia și are o vastă experiență în dezvoltarea/implementarea/evaluarea justiției, în interpretarea Convenției Europene a Drepturilor Omului și pregătirea funcționarilor de rang înalt, a judecătorilor și procurorilor. În anii 2020-2021, a fost membră a Comisiei de Selecție a Personalului Administrativ în Parchetul Anticorupție al Ucrainei și a oferit consiliere privind recrutarea, angajarea și menținerea administratorilor calificați ai unității structurale independente de Procurorul General. Printre domeniile sale de competență figurează urmărirea penală a infracțiunilor legate de corupție, infracțiunile de îmbogățire ilicită și confiscarea bunurilor nejustificate.
Nadejda Hriptievschi în studioul Europei Libere din Chișinău, iunie 2019
Nadejda Hriptievschi, este membră a Uniunii Avocaților din R. Moldova, fondatoare și directoare de programe la Centrul de Resurse Juridice, o organizație neguvernamentală. Potrivit CV-ului său, este membră a Comitetului Consultativ Independent Anticorupție creat în 2021 de președinta Maia Sandu. Domeniile de expertiză: sistemul judiciar, asistența juridică garantată de stat și nediscriminarea. A fost implicată în reforme ale sistemelor de asistență juridică garantată de stat din Bulgaria, Georgia, Lituania, Mongolia și Ucraina și a participat la crearea rețelei Legal Aid Reformers’ Network. Din 2013 până în 2018, a fost membră a Comisiei Europene împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI).
Tatiana Răducanu, în vârstă de 66 ani, este judecătoare în demisie a Curții Supreme de Justiție, fostă membră a CSM, actualmente membră din partea societății civile în Consiliul Suprem de Securitate. Potrivit CV-ului său, a fost membră al Comitetului european privind prevenirea torturii, tratamentelor inumane şi degradante și judecător ad-hoc la Curtea Europeana a Drepturilor Omului. Din 2010 și până în 2013, a fost vicepreşedintă al Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii și formator la Institutul Naţional al Justiţiei ce pregătește viitori judecători.
Vitalie Miron
Vitalie Miron este, din 2019 până în prezent, consilier juridic în cadrul Cabinetului primarului general al municipiului Chișinău, anterior fiind specialist privind atragerea investițiilor în Primăria comunei Tohatin, municipiul Chișinău. A absolvit Facultatea de Drept al USM și deține din 2019 titlul de master. În perioada anilor 2014 – 2020 a activat în cadrul organelor electorale, deținând funcții de secretar, apoi vice-președinte al Consiliului electoral de circumscripție Chișinău.