Președinta Maia Sandu și-a anunțat candidatura pentru un nou mandat încă la sfârșitul anului trecut, când a cerut și organizarea unui referendum despre aderarea R. Moldova la UE [între timp, referendumul a fost convocat, așa cum ea și-a dorit, în aceeași zi cu prezidențialele].
Sandu, care a obținut în primul său mandat pentru R. Moldova și statut de țară candidată la aderarea la UE, și începerea negocierilor de aderare, a spus că va avea integrarea europeană ca temă principală a campaniei prezidențiale. Iar dacă este aleasă, va face tot ce ține de ea pentru „a duce la capăt misiunea integrării europene”, în ciuda unui „război hibrid” pe care Rusia l-ar purta împotriva ei și a „viitorului european” al R. Moldova.
Maia Sandu cere cetățenilor un nou mandat de președintă cu promisiunea de a integra R. Moldova în Uniunea Europeană.
Organizarea referendumului concomitent cu prezidențialele este însă și principala critică pe care i-o aduce opoziția, nemulțumită că președinta ar folosi referendumul pentru a-și asigura un nou mandat. Șefa statului [dar și partidul de guvernământ fondat de ea] mai este criticată că nu și-ar fi ținut principala promisiune cu care a câștigat primul mandat, anume să asaneze justiția și să pedepsească oligarhii.
Dacă nu eu, atunci cine?
Principalul rival al lui Sandu, fostul președinte pro-rus, Igor Dodon, a păstrat multă vreme suspansul, dar în cele din urmă a spus, pe 8 iulie, că nu candidează și că-l va sprijini în schimb pe fostul procuror general, Alexandr Stoianoglo. Dodon, care conduce Partidul Socialiștilor, a fost președinte un singur mandat, fiind înfrânt de Sandu, în 2020.
În versiunea dată de liderul socialist jurnaliștilor, decizia sa de a nu încerca să-și ia revanșa nu înseamnă abandonarea luptei, ci renunțarea la „interesele înguste de partid”. A dat astfel curs unei „solicitări din partea poporului R. Moldova”, într-un moment în care opoziția anti-Sandu ar avea nevoie, pentru victorie, de un „candidat comun” [Stoianoglo], nu de unul partinic.
- Te-ar putea interesa și: De ce candidează Stoianoglo în loc de Dodon, explicația analiștilor
Anunțându-și candidatura în compania lui Dodon, Stoianoglo s-a ferit să afirme că acest „candidat comun” ar trebui să fie chiar el, dar a spus că va căuta sprijin și la alții. A insistat că „nu este politician”, ceea ce ar trebui să fie nu un dezavantaj, ci un atu și să-l ajute să convingă cât mai mulți ... politicieni să se unească în jurul său.
Stoianoglo va accepta sprijin și de la pro-europeni, și de la pro-ruși, pentru că nu geopolitica îl interesează - va candida pentru „restabilirea dreptății și a legii”.
Stoianoglo este „candidatul comun” al opoziției, susținut deocamdată doar de socialiștii lui Dodon, care a evitat o nouă confruntare cu Sandu în alegeri prezidențiale.
La fel ca Dodon, el este cercetat penal în câteva dosare și se află în proces de judecată cu altele. În vreme ce fostul președinte este acuzat de corupție și trădare de țară, fostul procuror general - de corupție și abuz de putere. Spun ambii că sunt dosare motivate politic, la indicația președintei Sandu [care dezminte la rândul ei].
Prezidențialele și primarii
Înaintea lui Dodon, a spus „nu” candidaturii la președinție Ion Ceban. Primarul Chișinăului, care a învins PAS-ul președintei Sandu la localele din 2023, a declarat că el primar a fost ales, și primar vrea să rămână, „la această etapă”.
„Nu este interesat” să candideze la prezidențialele din această toamnă contra Maiei Sandu, băgând la ciorap capitalul politic tocmai acumulat la locale. Dar a promis să-și investească acest capital în alegerile parlamentare așteptate în vara lui 2025, pe care are de gând să le câștige cu partidul său, MAN.
- Privește și: Igor Boțan, despre Pactul pentru Europa, „calculele” lui Ion Ceban și contracandidatul Maiei Sandu
Un răsunător și timpuriu „da” candidaturii la prezidențiale a spus, pe de altă parte, fostul primar de la Bălți, Renato Usatîi, care a anunțat cel mai devreme, încă în vara lui 2023, că va încerca din nou să devină președinte, în 2024.
„Din nou”, pentru că a mai încercat, în 2020. S-a clasat atunci pe locul trei, după Sandu și Dodon. Ca premiu de consolare, a luat un an mai târziu Bălțiul, devenind primar a doua oară, la alegerile locale din 2021.
Renato Usatîi a promis că dacă va fi ales președinte, va dizolva actualul parlament chiar dacă partidul lui nu are niciun deputat.
Prima dată, Usatîi câștigase primăria în „capitala nordului”, în 2018. Este drept că și prima, și a doua oară, a renunțat la mandatul de primar, dându-și demisia cam pe la mijloc de drum. A avut motivele lui, dar aceasta subliniază deosebirile între el și Ceban, care nu dă primăria pe președinție [la această etapă].
Care este relația lui Usatîi cu cei de la putere? Pe scurt, îi ține de „botaniki” [tocilari], oameni care ar cunoaște viața mai mult din cărți, nu de pe stradă. Multă stradă este pe de altă parte în relația lui Usatîi cu un alt rival al său – fostul președinte Dodon. Partidele lor tocmai au făcut un nou schimb de declarații, în legătură cu o bătaie care a avut loc la Bălți, numindu-se public „criminali” [ai lui Dodon pe ai lui Usatîi] și „mincinoși” [viceversa].
„Foști” care vor să redevină „actuali”
Și-au mai anunțat planurile de a candida la prezidențiale doi foști prim-miniștri: Vlad Filat și Ion Chicu.
Nu ar fi prima dată când foști premieri candidează la președinție, dar ar fi o premieră când candidează un fost prim-ministru [Filat] care a făcut ani de închisoare pentru mită [luată inclusiv în formă de Porsche-uri și Toyote de la astăzi fugarul Ilan Șor].
Filat, care și-a anunțat candidatura la începutul verii, printr-o scurtă postare pe Facebook făcută de partidul său, PLDM, nu apare la „prezidențiabili” în niciun sondaj de opinie cât de cât recent. Apare însă, cu 4-5%, Ion Chicu.
Chicu a preluat guvernul de la prim-ministra Maia Sandu, demisă în toamna lui 2019 de o majoritate PDM-PSRM, dar și-a dat el însuși demisia după ce Sandu a devenit președintă, în decembrie 2020. A guvernat sub președintele Dodon, în pandemie, iar o amintire luminoasă, la propriu, cu care a rămas publicul despre el, a fost imaginea apărută în presă pe 28 august 2020, în care neamurile lui Chicu jucau în lumina reflectoarelor la nunta fiului acestuia, fără mască și adunate în număr mai mare decât permiteau reglementările de la acea vreme muritorilor de rând.
Fotografia de la întâlnirea oponenților Maiei Sandu, organizată de fosta jurnalistă Natalia Morari, la care au participat inclusiv candidații la prezidențiale Vlad Filat, Ion Chicu și Tudor Ulianovschi.
Coleg de facultate cu Sandu, Chicu o critică pe președintă mereu și pe teme numeroase, dar cel mai mult, acum - pentru organizarea referendumului despre aderarea la UE în aceeași zi cu prezidențialele.
Spune că el vrea în UE, dar va boicota referendumul. Pe 20 octombrie, va merge la vot [dacă tot candidează...], dar nu va lua cu el în cabina decât un singur buletin, cel pentru prezidențiale.
Andrei Năstase, fostul aliat al Maiei Sandu și ministru de Interne în guvernul acesteia, din 2019, și-a anunțat intenția de a candida la sfârșitul lunii aprilie.
Critică partidul de guvernământ pentru „incompetență”, iar despre șefa statului spune că s-ar „teme” de intrarea lui în competiție. La fel ca Usatîi, a încercat să devină președinte și în trecut - în 2016 [când s-a retras în favoarea lui Sandu] și în 2020 [când a luat 3,26%]. În sondajele de astăzi nu stă nici măcar ca Usatîi, ci stă la fel ca Filat [adică lipsește].
Andrei Năstase a revenit pe scena politică pentru a se confrunta la prezidențiale cu fosta sa aliată Maia Sandu.
Năstase vrea să candideze ca independent, dar nu este original, pentru că tot așa se prezintă alt viitor candidat, Tudor Ulianovschi.
Fost ministru de externe în guvernul PD-ului lui Vlad Plahotniuc, oligarhul-fugar căutat de autorități în mai multe dosare și sancționat pentru corupție de Statele Unite, Ulianovschi își îndreaptă armele tot împotriva puterii actuale. Spune că este mai pro-european decât pro-europeana Sandu și vrea să ofere țării „o alternativă pro-europeană adevărată”.
Indecizie 2024
Când fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah, și-a creat „Platforma Moldova”, în noiembrie 2023, a dat multe titluri de primă pagină [electronică], iar analiștii au spus că se pregătește de prezidențiale.
Irina Vlah, rostind un discurs de 9 mai, la Comrat, în 2022, pe când mai era guvernatoare a autonomiei găgăuze.
Dar pregătirile, dacă într-adevăr se fac, durează: Vlah încă nu a spus ce a decis [dar referendumul deja l-a criticat].
Se mai gândesc [dar nu în singurătate, ca Vlah] cei patru lideri ai blocului pro-european „Împreună”, anume Igor Munteanu, Alexandru Bujoreanu, Dinu Plângău și Ștefan Gligor. Pe jumătate indecis rămâne Ion Sula, liderul Partidului Social Democrat European.
A decis, dar are probleme cu legea și cu anii
Oligarhul fugar Ilan Șor nu numai că se bate deja cu Maia Sandu [de la Moscova], ci s-a declarat de pe acum învingător, creându-și, în aprilie, blocul politic „Pobeda-Victorie”.
Una din manifestațiile electorale a partidului Șansă la Orhei. În partea de sus, pe ecran - Ilan Șor.
Dar e bătălie de tip „hibrid” pentru că în realitate Șor nu se poate bate din cauza problemelor sale cu legea – pentru a candida la prezidențiale trebuie să aibă conform legii cel puțin 40 de ani [are doar 37].
Chiar și dacă ar avea anii, însă, următorii 15 [în cazul întoarcerii la Chișinău] ar trebui să-i petreacă nu la președinție, ci la pușcărie, pentru rolul său în „furtul miliardului”, pentru care a fost găsit vinovat și condamnat [definitiv], în aprilie 2023.
Să tragem linia
Până pe 11 iulie 2024, și-au anunțat planurile de a candida opt politicieni și un „ne-politician” [șapte „trag”, dacă tot este fotbal și Euro 2024, în aceeași poartă, a Maiei Sandu].
Se mai știe că un politician, Dodon, s-a răzgândit să intre pe teren, iar altul, Ceban, nici nu avea de gând [dar fac deja galerie ambii, în mod activ].
Foștii colegi și actuali rivali, Ion Ceban și Igor Dodon, nu vor candida la prezidențialele din octombrie, dar deja se pregătesc pentru parlamentarele din 2025.
În fine, mai avem cel puțin șase indeciși cunoscuți [liderii blocului „Împreună” plus Sula și Vlah]. Vestea bună este că cei care se mai gândesc, au timp să se mai gândească.
Potrivit regulamentului Comisiei Electorale Centrale, perioada pentru depunerea cererilor de înregistrare oficială a candidaților la funcția de președinte începe cu 60 de zile înainte de alegeri și durează 30 de zile.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te