Cine și cum poate primi subvenții guvernamentale pentru proiecte agricole?

Executivul de la Chișinău a aprobat pentru acest an un fond de subvenționare pentru inițierea unor proiecte agricole în mediul rural în valoare de 75 de milioane de lei. Statul acoperă 65 la sută din valoare proiectului investițional, cu condiția că afacerea să fie dezvoltată într-un termen nu mai mare de doi ani. Anul trecut, fondul a fost împărțit între 18 beneficiari, tineri care au reușit să convingă specialiștii Agenției de Intervenție și Plăți în Agricultură că proiectul lor are șanse de izbândă.

Cine și cum poate primi subvenții guvernamentale pentru proiecte agricole?

Pentru familia Victoriei Chirca de la Bălți, pasiunea pentru albinărit s-a transformat într-o mică afacere, de la cele câteva știubeie în grădină, la o foarte posibilă prisacă de ultimă generație, după ce proiectul lor a fost admis spre finanțare. Victoria Chirca a obținut în jur de 480 de mii de lei pentru a-și dezvolta ideea, bani pe care nu i-ar fi putut investi niciodată din propriul buzunar, spune tânăra. Convingerea ei este că mult mai mulți tineri s-ar încumeta să-și pună în aplicare ideile de afaceri, dacă ar avea mai multe oportunități investiționale în faza incipientă:

„Este dificil în țara noastră să investești o sumă mare de bani într-o afacere și într-adevăr, în această privință statul foarte mult ne-a ajutat, pentru că cu ajutorul acestei sume noi am achiziționat tot ce este nevoie pentru apicultură. Faptul că această sumă este destul de frumoasă, să zicem așa, dă un imbold de a merge înainte și a nu te stopa la început. Pentru că mulți poate încep și văd apoi când calculează de ce sume enorme este nevoie, ei parcă se tem să meargă mai departe.”

Victoria Chirca este una din cei 18 beneficiari ai programului de subvenții de anul trecut, care au împărțit împreună un fond de 55 de milioane de lei. Pentru anul 2022, s-au mai adăugat 20 de milioane la program, pentru a acoperi și mai multe solicitări de sprijin financiar, spune Diana Coșalîc, directoare adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură.

Ea notează că principalul criteriu de eligibilitate este planul de afaceri, care trebuie să ofere suficiente argumente că este unul realizabil, că poate avea continuitate și că va crea în ultimă instanță locuri de muncă.

Experiența anilor trecuți, spune Diana Coșalîc, arată că programul de subvenții este din ce în ce mai popular, rămân însă valide temerile antreprenorilor începători legate de posibilitatea lor de a se descurca în mediul economic moldovenesc: „Cea mai mare piedică sau teamă a potențialilor beneficiari este anume dezinformarea. Lor le vine foarte greu să-și elaboreze planurile de afaceri. Din ce motiv? Evoluția prețurilor la bunuri, materiale de construcție. În anul 2021 a fost un salt al scumpirilor la utilaje și tehnică agricolă și ei își fac un calcul estimativ, un plan de afaceri ca să se încadreze și la momentul implementării proiectului are loc creșterea prețurilor și ei nu o pot asigura în totalitate ca să fie realizat proiectul într-un milion de lei.

Potrivit programului, valoarea proiectului investițional nu poate depăși suma de un milion de lei. Dacă totuși, socoteala de acasă nu se potrivește cu cea de la târg, contribuția statului rămâne în vigoare iar cei care dezvoltă afacerea își asumă costurile suplimentare.

Tot în domeniul apiculturii s-a lansat și Andrei Dorogoi de la Orhei, statul investind în facerea sa peste 470 de mii de lei. Tânărul spune că se vedea deja migrant, dar a obținut finanțarea și acum are în grijă în jur de 140 de familii de albini:

„Eu am avut de gând să mă duc peste hotare înainte de asta și, după cum am auzit de la niște prieteni, este AIPA și pot să ajute cumva, am decis să deschid aici, acasă, ceva. Să nu fi găsit așa proiect, nu cred că mai rămâneam și eu. Tare mult mă temeam de stat, că dacă încep să deschid o gospodărie țărănească, se încep plăți la tot pasul și de asta foarte mulți se tem. Mulți tineri m-au întrebat cum am făcut, pare ceva wow, cum așa, statul să îți dea și să nu dai înapoi, nu cred.”

Andrei Dorogoi le dă dreptate și antreprenorilor începători care se plâng pe taxele usturătoare pentru că și el achită impozite lunar, chiar dacă nu are încă un venit, dar are încrederea că va reuși.

Programul de subvenții în avans, care funcționează din 2018 încurajează și imigranții reveniți în țară să participe cu proiecte de afaceri în domeniul agrar. De altfel, autoritățile moldovene au prelungit până în 2024 programul guvernamental PARE 1+1, care prevede că statul dă și el un leu pentru fiecare leu investit de moldovenii care au muncit anterior în afara țării.