Cine și de ce și-ar dori secții de votare în Transnistria controlată de separatiști?

La scurt timp după ce a hotărât deschiderea a două secții de votare la Bender (Tighina) și una la Corjova, președintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), Dorin Cimil, a declarat că ar exista un proiect de modificare a acestei decizii. Asta după ce hotărârea a ajuns și în vizorul Serviciului de Informații și Securitate care a atenționat asupra „unor riscuri în adresa securității naționale” și a recomandat autorității electorale să-și revizuiască decizia. De ce și-ar fi dorit CEC să deschidă secții de votare în localități ce nu sunt controlate efectiv de autoritățile constituționale de la Chișinău?

Cine și de ce și-ar dori secții de votare în Transnistria controlată de separatiști?

La Bender, ar fi o premieră să funcționeze o secție de votare pentru alegerile din 11 iulie, în timp ce la Corjova încercările de până acum de a organiza o secție de votare funcțională au eșuat. Inițiativa CEC a fost criticată însă de Serviciul de Informații și Securitate care a avertizat autoritatea electorală că „se creează circumstanțe pentru fraudarea scrutinului la aceste secții de votare” și că există riscul să nu poată fi asigurată activitatea imparțială a membrilor secțiilor de votare sau prezența și securitatea observatorilor naționali și internaționali.

Și Biroul de Reintegrare și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu decizia CEC, precizând că „în caz de potențiale incidente, asigurarea ordinii publice ar putea fi problematică sau chiar imposibilă”. Temerea nu este lipsită de temei: la alegerile din 2009 miliția locală a sechestrat urnele de vot destinate secției electorale din Corjova, fiind astfel compromisă votarea pentru alegătorii din zonă. Iar în parlamentarele din 2019, structurile paramilitare transnistrene au confiscat tehnica de calcul și alte bunuri destinate pentru secția de votare din Hagimus, Căușeni.

În spațiul public, membrii Comisiei Electorale Centrale fac declarații contradictorii privind secțiile de votare din Corjova și Bender. În timp ce președintele CEC, Dorin Cimil, care nu a susținut inițiativa, spune că ar exista deja un proiect de modificare a hotărârii în cauză, secretarul autorității electorale, Maxim Lebedinschi, din partea PSRM, insistă că decizia ar fi fost coordonată cu Ministerul Afacerilor Interne și a regretat că a aflat care-i poziția SIS „dintr-un comunicat plasat pe internet”.

În prezent, autoritatea electorală este în așteptarea unui aviz din partea Comisiei Unificate de Control (CUC). Fostul membru al acesteia, Ion Leahu, crede puțin probabil ca experții din cadrul CUC să susțină decizia de a deschide secții de votare în cele două localități:

„La Corjova, noi de bine de rău avem director de liceu, avem pedagogi, adică ai cu cine forma o secție electorală. Este important numai ca separatiștii să permită să activeze. Pentru că ani la rând separatiștii împiedicau și nu permiteau la Corjova să se desfășoare alegeri. La Bender este exclus. Noi acolo avem într-adevăr două școli, însă ei sunt într-o așa măsură suprimați încât este exclus ca ei să fie independenți. Noi nu putem acolo în deplină, să spunem așa, valoare să angajăm poliția să asigure securitatea la aceste sectoare. Poliția la fel este izolată în acțiunile sale la Bender.”

Analistul politic Ion Tăbîrță crede că intenția de a deschide secții de votare în Bender și Corjova nu ar fi lipsită de interes politic, în special din partea socialiștilor, care ar căuta astfel să ocolească prevederile legale ce limitează încercările de transportare organizată a alegătorilor. La scrutinele din ultimii ani, cetățenii moldoveni din stânga Nistrului au participat masiv la vot, iar unii au declarat, inclusiv postului nostru de radio, că au fost plătiți pentru a merge la scrutin.

„Suveranitatea R. Moldova nu se respectă deloc, pentru că să deschizi niște secții de votare pe teritoriu constituțional necontrolat de R. Moldova înseamnă că în cel mai vădit mod nu respecți ceea ce înseamnă statutul țării. Este o modalitate directă ca socialiștii să-și aducă la vot un număr cât mai mare de cetățeni moldoveni din stânga Nistrului care evident vor vota pentru dânșii. Ceea ce se va întâmpla acum va fi organizat de către așa numitele autorități de acolo. Noi îi delegăm pe ei să organizeze un proces electoral. Este modalitate sfidătoare de a percepe suveranitatea și independența R. Moldova.”

În opinia lui Ion Tăbîrță dacă CEC va rămâne pe poziții și va decide totuși să deschidă cele trei secții de votare în zona de securitate, hotărârea va însemna o sfidare a suveranității R. Moldova. De ce? Pentru că, practic, Chișinăul va accepta să lase la latitudinea autorităților nerecunoscute din stânga Nistrului organizarea scrutinului în cele trei secții de votare.