Iată că până și Corina Crețu, comisar european pentru politică regională, s-a declarat exasperată de apatia guvernului în ce privește proiectele de infrastructură. Cuvintele foarte dure pe care le-a folosit Corina Crețu sunt cu atât mai usturătoare cu cât domnia-sa a fost propusă pentru înalta funcție de către Partidul social-democrat. Corina Crețu s-a referit în mod special la autostrada Iași-Târgu Mureș. Dna Crețu a reamintit că există posibilitatea ca această autostradă să fie finanțată, în cea mai mare parte, prin împrumuturi nerambursabile, de Uniunea Europeană. Atitudinea guvernului român este, în aceste condiții, de neînțeles.
Your browser doesn’t support HTML5
Jurnal de corespondent: Alexandru Călinescu (Iași)
Autostrada Iași-Târgu Mureș e un proiect drag nu doar ieșenilor ci tuturor locuitorilor din regiunile estice ale țării. De-a lungul anilor, guvernele succesive au emis, îndeosebi în perioada alegerilor, vagi promisiuni fără acoperire. Singur guvernul Cioloș, în 2016, a demarat primele acțiuni concrete. De atunci încoace, guvernarea PSD-ALDE s-a dezinteresat de proiect, fără să ne ofere o explicație plauzibilă a acestui dezinteres. Or, în chip evident, autostrada Iași-Târgu Mureș are o însemnătate strategică majoră, în măsura în care, actualmente, județele din estul țării sunt într-o anumită izolare economică, dar și pentru faptul că s-ar asigura racordarea Republicii Moldova la rețeaua rutieră europeană. Proiectul autostrăzii a mobilizat și societatea civilă, s-au organizat mitinguri și marșuri de protest pe ruta Iași-București. Recent, vorbind la Iași cu ocazia deschiderii anului universitar, președintele Iohannis a fost aplaudat furtunos atunci când a menționat necesitatea realizării acestei autostrăzi. Cu toate acestea, guvernul Dăncilă pare să aibă alte priorități.
Priorități ce nu țin însă de infrastructură. Autostrada Pitești-Sibiu, proiect vital pentru industria auto românească, bate pasul pe loc. La fel, autostrada Ploiești-Brașov. În mod destul de bizar, guvernul Dăncilă a declarat că își propune să realizeze proiectele de infrastructură prin parteneriate public-privat, dând astfel cu piciorul posibilității folosirii fondurilor europene. Greu de găsit justificarea logică a acestei opțiuni. Să fie oare la mijloc teama că utilizarea banilor europeni va putea fi controlată nemjlocit de către cei de la Bruxelles? Nu e deloc exclus... Până una-alta, construirea unei rețele moderne de autostrăzi se înscrie într-un orizont de așteptare tot mai îndepărtat. Consecințele negative, mai ales în plan economic, ale acestei situații sunt ușor de intuit.