Laura Codruţa Kovesi, şefa Parchetului European, vine în perioada 11-14 iulie la Chișinău, unde se va întâlni cu mai mulţi reprezentanţi ai guvernării, inclusiv cu preşedinta Maia Sandu, cu care s-a văzut în ianuarie 2021 la Bruxelles. Șefa statului spunea atunci că vrea să colaboreze cu instituţia europeană pentru a impulsiona reformele din sistemul justiţiei în R. Moldova.
Dincolo de biografia ei oficială — baschetbalistă din Mediaș, născută în 1973, a fost procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Codruța Kövesi a fost prima femeie și cel mai tânăr procuror general din istoria României și singurul procuror general care și-a dus mandatul până la capăt— dincolo de astea, ar merita trecute în revistă eforturile uriașe duse de guvernul României condus de Viorica Dăncilă pentru a o împiedica să ajungă în fruntea procuraturii europene.
Astfel, în iulie 2019, în momentul în care Codruța Kövesi se afla în plin proces de selecție la Bruxelles, Călin Popescu Tăriceanu, președintele partidului ALDE, afirma: „Rolul principal al dnei Kovesi, în postul de procuror-şef european, ar fi să ne blocheze accesul la fondurile europene.”
La parchetul european condus de Codruța Kövesi participă 22 din cele 27 de țări ale UE (mai puțin Ungaria, Polonia, Suedia, Danemarca și Irlanda). Acum, la aproape un an și jumătate de la intrarea în funcțiune, această nouă structură de anchetă a UE a declanșat numeroase investigații, ba chiar a permis, printre alte succese, arestarea preventivă a unei foste ministre croate pentru deturnare de fonduri europene.
### Vezi și... ### O campioană anticorupție, așteptată la Chișinău | Cozi, la secțiile de pașapoarteCodruța Kovesi, o «vedetă supersonică»
Un articol-bilanț publicat în cotidianul economic flamand De Tijd scria recent că «vedeta supersonică» Kovesi are deja cu ce se poate mândri după doar un an de activitate: ea a deschis 929 anchete, a înregistrat mai bine de 4000 de semnalări de potențiale fraude cu bani europeni, a emis 28 de acte de condamnare și a obținut 4 condamnări.
Într-un an, justiția UE a putut să confiște 259 de milioane de euro din activități criminale, ceea ce reprezintă de patru ori bugetul Parlamentului european.
Kovesi s-a bătut de altfel cu Comisia Europeană pentru a obține sporirea bugetului pentru activitățile și anchetele celor 200 de angajați și colaboratori de care dispune.
Instalat la Luxemburg, parchetul UE este compus din 22 de procurori, câte unul din fiecare țară a UE care a acceptat autoritatea Parchetului.
Respectiva structură supraveghează felul în care sunt folosiți banii europeni. Până acum, exista doar Oficiul European al Luptei Antifraudă (OLAF), care însă nu avea un drept de anchetă în țările vizate, ci doar semnala suspiciunile. De acum înainte, însă, Procuratura europeană începe să semene cu un soi de FBI european.
### Vezi și... ### Parchetul European derulează 98 de anchete privind fraude cu fonduri europene în BulgariaȚările Europei de Est sunt cele în care frauda cu fonduri europene, la cel mai înalt nivel, este cea mai răspândită. Ungaria lui Viktor Orban este aici campioana. Cu totul, frauda cu fonduri europene, dacă ar fi împărțită la scara continentului, ar face ca în fiecare an 2.000 de euro să dispară din portofelul fiecărui cetățean al UE. Numai în 2019, frauda cu TVA s-a ridicat la nu mai puțin de 140 de miliarde de euro. Si vin exemplele: Janez Jansa, fostul premier al Sloveniei, a făcut deja doi ani de închisoare pentru corupție. Omologul său ceh de atunci, Andrej Babis, e bănuit de ani de zile că a deturnat importante subvenții UE în țara sa. Se pare astfel că el ar fi deturnat două milioane de euro în fonduri europene destinate întreprinderilor mici și mijlocii din Cehia pentru o firmă deținută de familia sa. Dar importante acuzații de conflicte de interes îi sunt aduse și premierului maghiar Viktor Orban, care între 2009 și 2015 i-a atribuit ginerelui său majoritatea proiectelor de iluminare publică finanțate de UE. Dar tot europenii au plătit și micul tren turistic care circulă în satul său natal.”
Toate acestea fac că de acum înainte atribuirea fondurilor europene va fi condiționată de respectarea regulilor statului de drept, situație căreia i se opun în primul rând Ungaria și Polonia. Deocamdată, Bruxelles nu a validat planurile de refacere economică prezentate de aceste două țări. Starea justiției este cea mai vizată, precum și legislația care vizează drepturile minorităților LGBT în ambele țări.
De altfel, sub presiunea Uniunii Europene, patru regiuni poloneze dau acum înapoi în chestiunea legislației homofobe. Polonia rămâne, împreună cu Ungaria, supusă articolului 7 al legislației europene, care o face să-și piardă teoretic dreptul de vot în anumite domenii, iar deocamdată fondurile care i se cuveneau pentru ieșirea din criza economică declanșată de pandemie rămân blocate de către Comisia Europeană.
Nu este așadar o întâmplare că cele două țări, Polonia și Ungaria, refuză să participe la biroul Procuraturii europene. În afara lor, trei țări occidentale au rămas în afara Procuraturii UE: Danemarca, Irlanda și Suedia. Suedia se va alătura curând, dar primele două beneficiază de o clauză de derogare în materie de justiție și sunt departe de a fi bănuite de a fi cuprinse de vaste circuite de corupție.
Deocamdată, procurorii Codruței Kovesi au deja 1000 de dosare de fraudă în brațe. Faptul că în unele țări, cum este Franța, până și un fost președinte cum e Sarkozy a putut fi condamnat nu poate fi decât încurajator pentru starea democrației europene.
Bilanțul nu se oprește însă acolo: astfel, pe 22 noiembrie 2021, fostul primar al unui orășel din estul Slovaciei a fost condamnat la trei ani de închisoare și o interdicție de cinci ani a ocupării unei funcții publice pentru tentativă de deturnare de fonduri europene. Sumele implicate erau mici – 93.000 de euro, și nici măcar debursate, pentru că actele false au fost depistate la timp –, iar cazul a fost foarte simplu: fostul primar a pledat vinovat.
### Vezi și... ### Parchetul European: Arestări și confiscări de bunuri în R. Cehă, România şi SlovaciaDar odată cu această condamnare, ale cărei detalii, precum identitatea condamnatului, nu pot fi încă dezvăluite, potrivit dreptului slovac, Parchetul European a dovedit că se află în sfârșit pe picioare. „A fost un caz foarte simplu, dar cred că vom avea dosare mult mai complexe care vor fi trimise în instanță din 2022 încolo”, a declarat Juraj Novocky, procurorul slovac din cadrul acestei instituții, parchetul UE, care își propune să elimine frauda transfrontalieră în materie de TVA și fonduri europene în cele douăzeci și două de țări UE membre ale instituției. De exemplu, parchetul investighează în prezent suspiciuni de corupție într-un proiect de securitate cibernetică în valoare de 50 de milioane euro, finanțat de UE. O investigație care privește în mod direct precedentul guvern slovac.
Cât despre fosta ministră croată a fondurilor europene, Gabrijela Zalac, în vârstă de 42 de ani, ea a fost primul politician membru al unui guvern care a fost plasat în arest preventiv de către Parchetul European pentru suprafacturarea unui program informatic plătit de ministerul său din fondurile UE. Membră a HDZ, partidul conservator aflat la putere, ea se afla încă în închisoare la sfârșitul lunii decembrie „Am semnalat acest caz în urmă cu doi ani și nu s-a întâmplat nimic”, spune Andrej Dimitrijevic, pe site-ul ziarului croat Telegram.
„Justiția croată avea toate elementele, dar nu a făcut nimic”, spune el, convins acum că „parchetul european va putea scoate la lumină cazuri de corupție acoperite de justiția din Croația”. Această arestare a stârnit o controversă aprinsă în Croația cu privire la inacțiunea sistemului de justiție local și a forțat guvernul croat și procurorii să se justifice – cu mare greu. „Cazul Zalac” a devenit primul simbol al schimbărilor generate de Parchetul European.
Dură și cu cei puternici
Le Monde, în Franța, a scris despre Kovesi: « Înconjurată de câte un procuror din fiecare țară membră a Parchetului, care la rândul lor sunt asistați de câte doi procurori din capitalele naționale, Kövesi, această adevărată star națională a luptei anticorupție din țara ei de origine și fostă jucătoare de baschet, aplică la nivel european metodele pentru care este cunoscută în România. Vin mai întâi statisticile impresionante: potrivit ei, la începutul lunii decembrie 2021 parchetul european examinase deja 2.500 rapoarte și a deschis 500 de anchete penale pentru sume care cumulate se ridică la 5 miliarde de euro din bugetul european.
Apoi, ea se arată neînfricată chiar și cu cei mai puternici. Călătorind la începutul lunii decembrie 2021 la Ljubljana, capitala Sloveniei, Kövesi a avertizat guvernul premierului naționalist de atunci, Janez Janša, care a încercat să blocheze demararea acțiunilor sale, blocând timp de câteva luni numirea procurorilor naționali care trebuiau să o asiste: „Nu m-am născut ieri, am trăit deja tot felul de atacuri, intimidări și trucuri pentru a accepta reducerea independenței sistemului judiciar”, a spus ea în fața camerelor, înainte de a saluta „curajul și determinarea magistraților sloveni”. După o lungă confruntare, în cele din urmă Janša i-a numit, la începutul lunii decembrie, pe cei doi procurori aleși de magistrații sloveni.
### Vezi și... ### Masivă operațiune anti-mafia coordonată de Parchetul European condus de Laura Codruța KövesiContinua atunci Le Monde: «Odată cu această numire, Parchetul European este complet și poate acționa în sfârșit cu toți cei douăzeci și doi de membri ai săi. Deși „super-procuror al Europei”, Kövesi nu va putea totuși ancheta în țara în care corupția și declinul statului de drept sunt cel mai strâns legate: Ungaria. La fel ca autoritățile poloneze, premierul naționalist maghiar, Viktor Orbán, ale cărui multe rude s-au îmbogățit în condiții dubioase în ultimii ani grație fondurilor europene, refuză categoric să facă parte din această instituție a justiției europene. Nici Danemarca, Irlanda și Suedia nu participă.»
Într-un interviu cu Neue Zürcher Zeitung Kövesi a afirmat că « nicio țară europeană nu este curată» și că «nu există mai multă corupție în Europa de Est decât în cea de Vest».
Lunch cu Cadruța Kovesi
În 2019, cotidianul finanțelor din City, Financial Times (FT) i-a oferit o tribună Laurei Codruta Kovesi. Cu titlul: Dacă faci ceea ce este bine, nici o înfrângere nu e definitivă, viitoarea procuroare europeană își povestea acolo lupta împotriva corupției în România și felul in care ea se pregătea să facă același lucru la nivel european:
„Acum treizeci de ani, eram o adolescentă ce juca baschet într-un târg din România. Visam să câștigăm campionatul național — și l-am câștigat. Apoi am visat să joc în echipa națională a României — și am ajuns acolo. Uneori am câștigat, alteori am pierdut, dar am jucat și ne-am bătut cu tot sufletul și cu toată inima. /…/ Acum am 46 de ani și mai bine de jumătate din viață am fost procuror. Când am fost numită, în 1995, bărbații dominau justiția română. Unul din primele lucruri pe care le-am auzit când am început a fost: “biroul procurorului nu e pentru femei”.
„În ultimii ani, am simțit din ce în ce mai mult ceea ce simțeam atunci când jucam baschet, când aveam un sprijin gigantic din partea echipei. Acum [ca procuror european], sprijinul vine din partea milioanelor de cetățeni care au dat un sens luptei noastre pentru justiție și adevăr."
### Vezi și... ### Presa franceză despre «neînfricata Kövesi» și «fantomatica» TransnistrieNu a fost prima oară că FT a oferit o asemenea tribună Codruței Kovesi. În primăvara aceluiași an, FT publica pe 18 mai 2019, la minunata rubrică (o pagină întreagă, incluzând descrierea meniului și prețul detaliat) Lunch with the FT, un interviu în București, la masă cu Laura Codruța Kövesi.
Pentru prima dată în istoria rubricii, numele restaurantului a fost ținut secret. Ideea rubricii este că invitatul alege restaurantul, iar ziarul plătește tot și publică interviul, cu meniul imprimat într-o casetă, sub caricatura intervievatului. Codruța Kövesi a insistat atunci pe lângă FT să nu se publice numele restaurantului, ca ea să nu fie acuzată în România că ar promova interese comerciale.
Iată publicat aici încă o dată meniul de atunci, pentru cei trei (Kövesi, jurnalistul FT și un prieten al acestuia pentru eventual ajutor cu traducerea):
Ciorbă cartofi - 13 lei
Ciorbă de pui - 16 lei
Salată de vinete
Spaghetti cu legume - 32 lei
Ceafă de porc - 52 lei
Șnițel de pui - 32 lei
piure - 8 lei
cartofi prăjiți - 8 lei
Pahar de vin Cepari alb sec - 25 lei
Apă minerală Bucovina x 2 - 22 lei
Apă plată Bucovina - 11 lei
Espresso x 4 - 44 lei
Espresso decafeinat - 11 lei
Țuică de prună x 1 - oferită
Total (cu TVA) - 271 lei (49 lire sterline)
———————————————————
Kövesi nu a băut atunci alcool...