Codul european al combaterii dezinformării

Comisia Europeană a anunțat joi 16 iunie o revizuire a codului său de conduită și a regulilor aplicate până acum în combaterea dezinformării.

Codul european al combaterii dezinformării

In primul rând, Comisia caută să-și lărgească cooperarea cu companii ale internetului care merg dincolo de giganții Google, Twitter și Meta (Facebook). Liderii UE sunt alarmați de proliferarea dezinformării pe platformele online, care implică în special informații false despre pandemia de COVID-19, dar și propaganda rusă pe fondul războiului din Ucraina. Noul cod evidențiază eforturile Europei de a prelua conducerea globală în combaterea știrilor false, în timp ce oficialii din SUA nu par până acum că ar fi făcut mare lucru pentru a reduce răspândirea acelor așa-numite fake news.

### Vezi și... ### Spionajul Federaţiei Ruse, o ameninţare pentru Germania

Companiile care semnează codul UE arată că sunt de acord să se angajeze la măsuri menite să reducă dezinformarea. Ele vor trebui ulterior să furnizeze rapoarte regulate despre felul în care își respectă promisiunile, deși nu există pedepse și sancțiuni pentru cele care nu o fac.

Codul este, totuși, susținut de viitoarea legislație a UE privind serviciile digitale (DigitalServices Act), o revizuire amplă a regulamentului digital al Uniunii, care include obligații pentru giganții tehnologiei de a aborda „riscurile sistemice” pe platformele lor, inclusiv răspândirea dezinformării, sub amenințarea unor amenzi mari dacă nu o fac.

Aproximativ 33 de platforme online, companii de tehnologie și structuri ale societății civile s-au înscris până acum la codul voluntar, număr dublu față de acum un an. Cele mai noi adăugări includ serviciul de streaming de jocuri video Twitch, deținut de Amazon, platforma de partajare video Vimeo și rețeaua socială de audio Clubhouse.

### Vezi și... ### RSF: Războiul din Ucraina are efecte devastatoare asupra jurnalismului

Companiile care s-au înscris anterior includ Google, Facebook și Instagram, Meta, Twitter, TikTok și Microsoft. Alte mari companii de tehnologie precum Amazon și Apple sunt încă absente. Lipsesc, de asemenea, aplicații precum Telegram, o platformă de socializare și mesagerie în care dezinformarea guvernului rus este larg răspândită.

Europa vine de departe

Este drept, însă, că Europa însăși vine de foarte departe. Încă din momentul în care Kremlinul a început să investească sute de milioane de dolari în principalele sale canale de propagandă care sunt Russia Today și Sputnik și pe măsură ce s-au afinat campaniile de troli (adevărate fabrici de sute de mii de mesaje false), Uniunea Europeană a rămas multă vreme paralizată în fața influenței crescânde a propagandei ruse.

### Vezi și... ### Studiu NewsGuard | Cât de extins este războiul ruso-ucrainean al dezinformării?

Kremlinul folosește două principale dispozitive pentru a zdruncina coeziunea Uniunii Europene (strategia destinată SUA e diferită). Pe de o parte, propaganda directă și înecarea internetului prin trolli: Russia Today și Sputnik sunt acum închise în UE, dar au avut birouri în mai toate țările occidentale și cunosc în continuare o mare afluență pe Internet, sporită și de apetența generală pentru teoriile conspiraționiste.

Pe de altă parte, Rusia încurajează și sprijină financiar majoritatea partidelor extremiste, de dreapta sau de stânga din Occident, precum și mișcările separatiste. La un congres al separatiștilor europeni care s-a ținut la Moscova au participat chiar câțiva delegați ai unei mișcări separatiste din statul SUA Texas.

Ani de zile, Nigel Farage, fondatorul partidului anti-european UKIP, care a luptat din greu pentru Brexit, a tot apărut cu încântare pe Russia Today, în interviuri și tirade anti-UE, în vreme ce șefa Frontului Național din Franța, Marine Le Pen, care recunoaște anexarea Crimeei de către Rusia, a fost nevoită să recunoască că a primit 11 milioane de dolari de la o bancă rusească pentru a-și finanța campania pentru alegerile prezidențiale din Franța de anul acesta.

Vin apoi armatele de trolli și fabricile de știri false pe internet, precum și propaganda directă, abia ascunsă, prin Russia Today și Sputnik.

În schimb, vreme de ani de zile, în ploiosul Bruxelles, doar vreo zece oameni și câteva zeci de colaboratori, au lucrat asupra propagandei ruse, publicând din când în când analize, pe care puțină lume le citea, în general,

### Vezi și... ### Ce canale propagandistice are Rusia în R. Moldova? (G4Media)

că erau scrise într-un limbaj lemnos și birocratic.