«Cold Response»: Răspunsul „rece” dat de NATO Rusiei

«Cold Response»: Răspunsul „rece” dat de NATO Rusiei

«Cold Response»!… «Răspunsul rece», sau «înghețat». Nu se putea nume mai potrivit pentru manevrele militare ale NATO în nordul Norvegiei, în apropierea Cercului Polar, începute luni 14 martie, în vreme ce Rusia vecină duce de trei săptămâni un război de invadare în Ucraina.

«Cold Response», un nume potrivit în vreme ce devine din ce în ce mai limpede că omenirea se află în pragul unui nou Război Rece, asta în cazul fericit în care ostilitățile nu se răspândesc în afara Ucrainei, ducând la un al Treilea Război Mondial.

NATO a avut grijă să anunțe că manevrele militare din Norvegia se duc la sute de kilometri de granița Norvegiei cu Rusia și că fuseseră programate cu mult înainte de invadarea Ucrainei de către Rusia. La ele iau parte 30.000 de militari, din toate țările Alianței, dar și din țări partenere.

Ambasada Rusiei în Norvegia a ținut să precizeze că asemenea manevre militare „nu contribuie câtuși de puțin la menținerea securității în regiune”. În același timp, Rusia a declinat invitația Norvegiei de a trimite observatori la manevre.

La «Cold Response» participă și forțe din țările scandinave vecine, care au (încă) un statut de neutralitate: Suedia și Finlanda. Războiul din Ucraina se arată a fi reînviat dorința suedezilor și finlandezilor de a adera la NATO. Pentru prima dată în istorie, o majoritate a populației, în ambele țări, Finlanda și Suedia, se declară în sondaje în favoarea aderării la NATO.

Cele două țări ar reprezenta un autentic atù strategic pentru NATO, ba chiar ar fi primite cel mai probabil foarte rapid, însă este de prevăzut că asta ar furniza un argument suplimentar Moscovei să pretexteze realitatea unei ostilități din partea Occidentului.

Finlanda este considerată a putea adera relativ rapid, însă cel mai probabil nu înainte de alegerile parlamentare din aprilie 2023. În Suedia, aderarea rămâne deocamdată doar o perspectivă teoretică. Șefa guvernului, Magdalena Andersson, a spus că „a adera acum la NATO ar duce doar la destabilizarea regiunii și la sporirea tensiunilor”.

Pe deasupra, cele două țări scandinave, Suedia și Finlanda, depind parțial de Rusia, Finlanda cumpărând de acolo două treimi din petrolul și gazul de care are nevoie.

Cele două țări vor participa la reuniunea miniștrilor apărării care se va ține miercuri la Bruxelles. Suedia și Finlanda nu pot fi apărate de NATO, nefiind țări membre, în schimb ele beneficiază de o clauză de apărare comună în cadrul Uniunii Europene, conform tratatului fondator.

Ambele țări au anunțat, de asemenea, că își vor spori cheltuielile militare până la 2% din Produsul Intern Brut (PIB), ceea ce constituie una din principalele cerințe impuse de NATO membrilor efectivi ai Alianței.

Dacă ar dori să adere, însă, la NATO, cele două țări n-ar trebui să treacă prin lungul proces de negociere și adaptare, care poate lua ani de zile. Secretarul general NATO Jens Stoltenberg (un norvegian) a atras deja atenția asupra marelui grad de interoperabilitate de care ar da dovadă Suedia și Finlanda în cadrul Alianței.

### Vezi și... ### Trupele NATO și forțele SUA în Europa de est: o radiografie actuală