„Mediul de afaceri rămâne în Republica Moldova marcat de corupţia endemică şi politicile inconsecvente, ceea ce afectează climatul investiţional”, a spus recent într-un raport Comisia Europeană, enunţând astfel unul din domeniile în care lucrurile nu au reuşit să fie îmbunătăţite la doi ani de la asocierea la UE. „Interesele economice se concentrează în mâinile unui număr mic de persoane, iar aceasta generează riscul ca politicile publice să fie influenţate de aceste persoane”, se mai arată în raport. Discutăm astăzi despre aceste concluzii vizând problemele economiei moldoveneşti cu ministrul economiei de la Chişinău, Octavian Calmîc.
Octavian Calmîc: „Toate aceste rapoarte, și ale Comisiei Europene, și cele care sunt făcute de Banca Mondială reflectă o situație din trecut, anterioară anului 2016. Un șir de acțiuni au fost întreprinse de către Guvern pe parcursul anului trecut, astfel încât să consolidăm eforturile statului în lupta cu corupția și creșterea încrederii sectorului privat în instituțiile statului. Doar că acestea sunt la moment adoptate, dar încă neimplementate, având în vedere procedurile care sunt în spatele acestora.
Your browser doesn’t support HTML5
Interviul dimineții: cu ministrul economiei Octavian Calmîc
Dar vreau să menționez că este, cred, pentru prima dată în istoria Republicii Moldova când un șir de judecători sunt investigați, un șir de miniștri, un șir de alți colaboratori care intervin în activitatea mediului de afaceri, lucruri care deja dau un semnal pozitiv că acest proces de luptă cu corupția și cu diferite fenomene birocratice, sau bariere birocratice există pe agendă și lucrează. Eu cred că ceea ce întreprinde Guvernul astăzi sau ce a întreprins în anul trecut se va reflecta în rapoartele care vor fi prezentate în anul 2018.”
Europa Liberă: Vreți să spuneți că atunci când Republica Moldova s-a asociat la Uniunea Europeană, când a semnat acest Acord de liber schimb, vă imaginați că economia o să meargă așa cum merge în prezent?
Octavian Calmîc
Octavian Calmîc: „Problema corupției este o problemă sistemică, nu poate fi privită doar printr-un unghi de vedere. Deci, este o luptă continuă, permanentă, care necesită o implicare multidimensională din partea mai multor structuri, inclusiv prin crearea unor capacități instituționale adecvate. Din păcate, toate aceste reforme nu sunt susținute pe măsură financiar și instituțional. Noi așteptăm ca toate aceste reforme să fie susținute de partenerii noștri de dezvoltare. Da, noi înțelegem necesitatea acestor reforme, însă orice reformă trebuie să fie susținură financiar, astfel încât să facem posibil ca perioada de implementare și de aplicare a acestor reforme să fie cât mai scurtă, ca efectele să se vadă în timp. Cunoaștem situația din anul 2015, când a fost suspendată toată asistenţa tehnică și financiară din străinătate, am rămas pe cont propriu și pe seamă proprie, noi ducem în prezent lipsă de capacitate în multe instituții pentru a implementa aceste elemente.”
Europa Liberă: Recent din ministerul Dvs., un subaltern al Dvs., a fost reținut sub acuzație de corupție. V-a surprins? Vorbesc de cazul dlui Triboi (Valeriu Triboi, fost vice-ministru al economiei)…
Octavian Calmîc: „Vreau să constat doar că episodul care este prezentat este pe o activitate anterioară a dânsului, ține de activitatea privată și eu cred că atâta timp cât nu este o decizie a instanței judecătorești, trebuie să punem în aplicare prezumția nevinovăției. Dar eu sunt sigur că dl. Triboi o să găsească suficiente argumente, încât să dovedească corectitudinea acțiunilor pe care le-a făcut. Până la urmă, ceea ce a privatizat a fost într-un proces deschis, într-un proces corect, transparent efectuat de Moldtelecom… Eu cred că o să prezinte toate dovezile necesare.”
Europa Liberă: Deci, Dvs. personal credeți că e nevinovat?
Octavian Calmîc: „Eu, personal, consider că activitatea pe care a desfășurat-o în cadrul Ministerului Economiei a fost una ireproșabilă. Eu nu am văzut anumite acțiuni, cel puțin pe perioada 2016, din momentul în care am fost ministru al acestui minister, nu am văzut nici un element în comportament, în acțiuni, care ar submina rolul și importanța dânsului în luarea deciziilor sau ar prezenta niște acte care nu pot justificate.”
Europa Liberă: Managerul de țară pentru Moldova la Banca Mondială, Alex Kremer, spunea recent într-un articol că pentru Moldova ar fi o prioritate să asigure capacitatea sectorului privat de a crea locuri de muncă. De ce nu reușește Guvernul să creeze locuri de muncă în sectorul privat?
Octavian Calmîc: „De fapt, nu este rolul Guvernului să creeze locuri de muncă. Guvernul are drept obiectiv să creeze reguli și mecanisme de funcționare a unor relații de piață.”
Europa Liberă: Și de ce nu reușește să creeze aceste relații de piaţă?
Octavian Calmîc: „Nouă ne reușește, ba din contra eu cred că eforturile pe care noi le facem în modernizarea diferitor sectoare ale economiei naționale sunt invers proporționale cu crearea locurilor de muncă. Pentru că odată cu crearea sau investirea în tehnologii, investirea în noi procese tehnologice, asta duce inevitabil la micșorarea locurilor de muncă, pentru că anumite procese de business sunt automatizate.
Octavian Calmîc
Pe de altă parte, noi avem un șir de proiecte de importanță atât economică, cât și socială care implică multă manoperă. Majoritatea din ele sunt în zonele economice libere și acolo merg foarte multe investiții, companii mari care implică manoperă și forță de muncă. Noi doar pentru anul curent estimăm de la 6 până 10 mii de locuri de muncă să fie create pe aceste platforme industriale noi, lucru care va fi reflectat și în statistici. Eu nu aș zice că în final sectorul privat nu generează locuri de muncă. Așa cum am zis, eu cred că are loc o restructurare, sau în structură totuși are loc o schimbare.”
Europa Liberă: Revin la concluziile dlui Kremer. Domnia sa vede o problemă în faptul că cele mai multe locuri de muncă sunt în sectorul întreprinderilor de stat, pe care le crede exagerat de multe, ineficiente, care generează costuri de 4,6 miliarde de lei anual - estimează dl Kremer - sub formă de ajutoare de stat, pierderi comerciale. De ce menținem aceste întreprinderi de stat, dle ministru, din moment ce și FMI, Banca Mondială demult insistă că trebuie redusă ponderea lor în economie?
Octavian Calmîc: „Este adevărat că ponderea întreprinderea de stat sau a societăților pe acțiuni unde statul are majoritatea este mare încă - de peste 20% din toate activele care există în economia națională. Noi suntem într-un proces de privatizare a acestor active. Dar din păcate interesul străinilor, sau a localnicilor ca investitori, nu este atât de mare. Noi nu vrem să dăm aceste active gratis sau să le dăm pe un preț derizoriu, care ar crea alte discuții în societate.
Pe de altă parte, avem un proces de optimizare și reformare a tuturor întreprinderilor de stat care există. Ne propunem să restructurăm sau să reorganizăm toate întreprinderile de stat în societăți pe acțiuni, unde se aplică principiile economiei de piață.
Europa Liberă: Asta pentru că avem nevoie de ele sau pentru că nu le putem vinde?
Octavian Calmîc: „Asta pentru că la moment nu putem să le vindem și, pe de altă parte, să încercăm să facem o revizie în activitatea lor. Deci, nu avem ca obiectiv să menținem întreprinderi care nu sunt eficiente. Cele mai mari pierderi la întreprinderile de stat le-au adus întreprinderile din sectoarele reglementate, în special cele din sectorul energetic. Şi s-a întâmplat datorită faptului că tarifele în trecut nu au fost ajustate, respectiv s-au creat devieri financiare negative enorme, de miliarde de lei, care acum încercăm să găsim anumite soluții, prin diferite mecanisme de reeșalonare a acestor datorii, astfel încât să nu facem presiune pe consumatorul final, dar se încearcă din activitatea lor curentă să întoarcă pierderile care au fost acumulate anterior.”
Europa Liberă: O altă problemă pe care o vede Alex Kremer sunt remitențele: dependența economiei de remitențe. Şi ar fi bine dacă ar fi numai asta, dar acum remitențele scad, constată dumnealui, pentru că piața Rusiei nu mai este atât de atractivă pentru muncitorii moldoveni, iar migranți noi sunt tot mai puțini. Cât timp o să mai ținem economia dependentă de remitențe?
Octavian Calmîc: „Începând cu anul 2016, am constatat că în structura acelei creșteri economice pe care a atins-o economia noastră, de peste 4%-4,1%, au avut loc anumite schimbări pozitive. Această se datorează preponderent altor sectoare decât celor care sunt bazate pe consum. Vorbim de sectoare cum ar fi prestări servicii, sau sectorul nebancar, sau bancar, servicii financiare, cele care sunt bazate pe exporturi (mai puțin la etapa anului 2016 pe investiții, pentru că totuși încă investitorul nu a obținut încrederea în acțiunile Guvernului).
Noi sperăm că o să schimbăm acel model de creștere economică de la consum spre investiții. Nu în zădar toate eforturile acum sunt pentru a face un climat investițional cât mai atractiv. Eu sper că odată cu elaborarea politicii fiscal bugetare pentru anii 2018-2020, alte idei în domeniul stimulării investițiilor vor fi acceptate de către colegii noștri de la Ministerul Finanțelor, astfel încât să putem să dezvoltăm acest model economic.”
Europa Liberă: La Bișkek, unde a participat la ședința Consiliului Suprem Economice Eurasiatice, Igor Dodon i-a mulțumit lui Vladimir Putin pentru evoluția pozitiva în problema exporturilor moldovenești. În viziunea dvs., se poate vorbi despre evoluții în această chestiune? A reușit Igor Dodon totuși să facă ceea ce v-ați propus Dvs. de mai multă vreme și nu prea ați reușit?
Octavian Calmîc: „Cel puțin noi ne bucurăm pentru faptul că subiectele economice sunt pe agenda politică a președinților
Statistica din Republica Moldova încă nu reflectă aceste îmbunătățiri care au fost discutate la nivel politic..
a două state. Cu toate acestea, trebuie să constatăm că statistica din Republica Moldova încă nu reflectă aceste îmbunătățiri care au fost discutate la nivel politic. Sperăm că în timpul apropiat aceste îmbunătățiri vor avea loc și anumite decizii, nu doar discuții, dar și decizii vor fi luate. Deci, trebuie să constatăm că, pentru moment, nici lista companiilor care pot exporta pe piața Federației Ruse nu a fost extinsă, sau anulată aşa cum ne-am dorit noi, și nici lista produselor care sunt eligibile de a fi exportate în Uniunea Euroasiatică nu a fost extinsă. Dar eu sunt convins că anumite îmbunătățiri vor avea loc.”
Europa Liberă: Ce îngrijorări aveți Dvs. în legătură cu intenția președintelui Igor Dodon de a-i aduce Moldovei statut de observator în Uniunea Economică Eurasiatică? Uniunea Europeană a dat semne de îngrijorare. Imediat după ce s-a făcut anunțul, a zis că speră că Moldova se va ține de angajamentele din Acordul de Asociere?
Octavian Calmîc: „Obiectivul Republicii Moldova este integrarea în Uniunea Europeană. Ceea ce se întâmplă pe dimensiunea eurasiatică până la urmă are o dimensiune mai mult politică. Dar trebuie să constatăm că aceste două uniuni sunt auto eliminatorii. Asta înseamnă că noi nu putem să fim în două bărci simultan și având în vedere că Uniunea Europeană și piața comună europeană are anumite reguli spre care noi tindem.”
Europa Liberă: Cât de mare va suferinţa economiei în urma intemperiilor? Ar putea lovi în prognozele de creștere economică?
Octavian Calmîc: „Eu cred că un anumit impact negativ va fi, nu cred că major, pentru că în totalitate sectorul agrar și sectorul industriei alimentare participă într-o măsură de 15%-20% în structura produsului intern brut, dar este indiscutabil că va fi un impact negativ. Eu sper că datorită celorlalte sectoare sau corecția care are loc în prezent a prețurilor la produsele alimentare nu doar pe plan național, dar și pe plan internațional vor compensa din aceste efecte negative la nivel macroeconomic. Deci, este indiscutabil că sectorial și la nivel de cetățean, sau de fermier, sau de producător este un impact negativ.”